Eben Ezer (Marea intalnire)
Autor: georgiana voinea  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de iris_georgiana in 08/10/2010
    12345678910 10/10 X
Media 10 din 1 vot

   ...Viata e plina de drumuri iar eu , de cand ma stiu , tot pe drumuri sunt . Viata e plina de prieteni si prieteni ,dar important ramane doar cel caruia ii ramai fidel .

       Mi-aduc aminte ca , mergand prin lume , intr-o buna zi m-am intalnit cu Infantilismul , un vechi amic din copilarie , glumet si pus pe sotii ca odinioara . Cand m-a vazut , era sa-mi sara de gat si mai multe nu . Noroc ca eu , cu viteza luminii , i-am replicat : ,,Pardon , doar nu vrei sa ma confunde  lumea cu Deficienta !  Fii cuviincios si tine cont ca nu mai sunt ce-am fost , am o prestanta acum , un nume , si nu oricare . Fac parte din familia Mandria ! Ma intelegi…

Dar asa ti se intampla cand stai sa dai explicatii unor neispraviti  , caci , Aroganta , ruda mea, fiind pe faza , m-a si ochit , m-a si filmat , m-a si turnat .

Si iar am ajuns pe drumuri  .

           Probleme ? N-avea rost sa-mi fac probleme de singuratate  caci , eram atat de cautata incat , nu faceam doi pasi si ,,prietenii’’pe capul meu . Ca in ziua aceea  cand , meditativa fiind , cine crezi ca mi-a batut la usa ? Paranoia , o veche cunostinta de-a mea , cu ochiul critic , simt practic , cu intuitie , agera …Venise sa mi se laude ca e clarvazatoare , ca e atotcunoscatoare si ca , de i se intampla sa nu fie  sigura pe ceva , le miroase intocmai , ca ea……. Dar pentru ca prea ma complexa , i-am zis : Du-te si lasa-ma , ca  parca tot mai bine ma inteleg cu Ignoranta decat cu tine . ,,Stiam eu , ofticoaso…!’’Mi-a raspuns  , tragand usa pe exterior .

 Dar nici nu mi-am revenit bine si iar :,,boc, boc,boc…’’ la usa mea , mai ceva ca toaca popii .  Mai , cine nu-mi da pace ? Nu cumva Paranoia si-a uitat ceva la mine,  m-am intrebat eu .Nicidecum. Era Obsesia care , cu un mers tacticos , cadentat , s-a apropiat si a inceput sa-mi reproseze : De ce-ai facut-o pe Paranoia sa planga , de ce l-ai alungat pe Infantilism , de ce….nu te intelegi cu nimeni , cu nimeni……..Si in timp ce-mi bagam degetele in urechi , sa ma apar , ea   mi-a tras o injuratura de m-a trimis …pana la  Depresie .         Ajunsa aici , fiicele acesteia : Insomnia , Anorexia si Abulia  mi-au  confiscat degraba tot cheful de viata , asa incat toate placerile mi   s-au dus pe apa sambetei : foame-nu , sete-nu , veselie-ioc , speranta-nimic ci doar singuratate , frig si pace .  Numai  Deznadejdea imi mai tinea companie compatimindu-ma din cand in cand , in timp ce Suicid pandea pe la colturi ,,vrand sa-mi faca felul ‘’. Noroc ca eu , fosta amica cu Paranoia , anticipand ziua cand va obosi si , asteptand momentul cel mai potrivit ,  am evadat pe usa din dos , ajungand  iar in strada .

   Aici , Libertatea a trecut tantosa pe langa mine si mi-a zambit .Am vrut sa ma iau dupa ea dar n-am putut pentru ca  eram plina de belele .

       Deodata insa m-am inveselit , caci am zarit-o pe scumpetea aia pe care o cunosteam de mica . O chema Bulimica , sau cam asa ceva . Venea spre mine. Si pentru ca ramasese  la fel de generoasa , imi aduse  multe bunatati , asa incat am uitat repede de toate ajunsurile si neajunsurile vietii si ne-am consolat impreuna si ne-am simtit bine pana ce ne-am implinit . Dar ce ne-am implinit…, atat de tare incat nu mai puteam pluti nici in visare .Atunci , descurcareata cum o stiu , Bulimica l-a sunat pe Viciu , un expert in senzatii tari , care a venit imediat si ne-a furnizat adrenalina si …fumuri , fumuri , rotogoale ne-au ridicat in slavi , ne-au incoronat pana cand , buzunarele au inceput sa mi se dezumfle si in loc s-o iau in sus , hop , am aterizat cu picioarele pe pamant , de unde , cine credeti ca m-a infascat de guler ? Violenta domestica ! Zicea ca ma cautase peste tot . Dar nici n-am apucat sa-i dau explicatii ca mi-a si dat o lovitura in fata , ca sa ma trezesc la realitate si sa-mi iasa fumurile din cap , cica . Dar  ce sa-mi iasa , caci mai rau m-am tulburat iar sangele a inceput sa-mi clocoteasca in vene de simteam ca-s sora cu Nevroza . Si tare-mi mai venea sa racnesc ca un rege , un rege in jungla , bineinteles .

         Dar pentru ca mi se facuse somn… , mi-am abandonat misiunea si m-am culcat in timp ce Visarea si Melancolia m-au dezmierdat , m-au incantat…  atat de tare incat  , in loc sa vina mos Ene… , hop ca a venit Doru’ pe la mine  , si am inceput sa  depanam  amintiri : ,,…Ce vremuri  , ce placeri…’’

         Ce ? A sarit Gelozia , care atipise langa mine!? Ce vremuri , ce prieteni , ce placeri ? Tradatoareo , infidelo , …– si a inceput sa ma acuze de toate facute si nefacute .

    De frica , am sarit ca arsa din pat si , la capatul puterii am inceput sa-mi strig prietenii , sa ma scape de Gelozia care o chemase pe Calomnia , care o sunase pe Nebunia , care…

Dar prietenii mei …,  niciunul nu mi-a raspuns . Ma abandonasera cu totii pentru aceleasi motive : razvratire si infidelitate .…

 

Am inceput sa plang pentru ca ma nascusem infidela si neprietenoasa .

      Intr-un tarziu , cineva  auzindu-mi  suspinele a veni sa-mi stearga lacrimile . Gandind ca-i Halucinatia , am soptit :

-           Pleaca , n-ai auzit , nu-ti pot fi fidela ! REGRET , dar sunt imposibila , rea si  pacatoasa…!

-           De aceea te iubesc , mi-a raspus imbratisandu-ma.  Era Pocainta .

-           Nu te teme , priveste ! M-a indemnat ea . Si uitandu-ma in jur , am vazut ca eram singura intr-o lume straina

-           Gaseste calea ,  Calea cea Dreapta !

    Uimita , am inceput sa caut , sa caut  , sa intreb in stanga si-n dreapta si sa strig ,,Cine stie  care-i Calea cea Dreapta ?’’

-          Eu , a raspuns EL . Eu sunt Calea , Adevarul  si Viata ! Si dintr-o data m-am trezit inconjurata de o multime de calauze : Iubirea , Bunatatea , Smerenia , Rabdarea ,Intelepciunea…

-          Dar… Am vrut eu sa zic . Dar pentru ca El imi cunostea toate gandurile , mi-a spus :

-          Eu te iubesc cu o dragoste vesnica si nu te voi parasi  !

   In clipa aceea , inima mi s-a umplut de fiori si am simtit in piept Vesnicia iubirii . Si pentru ca picioarele au inceput sa-mi tremure , am cazut in genunchi , cu bratele deschise. El m-a imbratisat cu ambele maini , m-a ridicat si mi-a pus picioarele pe stanca . Atunci , aratandu-mi Valea Umbrei Mortii ,  mi-a vorbit :

-          Priveste in vale ! Acelea-s Duhurile ratacirii iar acelea sunt Stralucirile trecatoare ale lumii . Le vrei ?

-          Nu ! Apoi am privit spre El , spunandu-i :

     -   Tot ce imi doresc este sa fiu o raza din stralucirea Ta !

        A tacut , m-a privit  cu blandete… , si  a spus ,,Da !’’, intinzandu-mi o cruce mare si grea .

  Vazand-o , am inceput sa-mi regret indrazneala pentru care primisem o asa ,,pedeapsa’’, si am strigat : ,,Da-mi , Doamne doar cat pot sa duc … si , iarta-ma , nu lua in seama vrerea mea . Priveste-ma , sunt mult prea slaba sa pot purta o cruce ca a Ta !’’

- Atunci , o sa te poarte ea !

- Cum asta ? Explica-mi ! Nu stii ca n-am pricepere , cunoastere  si-mi este frica ?

- Stiu ca esti slaba ; de aceea ti-am trimis calauzire . Deci , lasa-te calauzita !

 Calauzire am , dar crucea va trebui tot singura s-o duc, soptii eu intristata , in timp ce ,  cu toata puterea urnii crucea din loc . Dupa numai cativa pasi insa , cazui in genunchi  sub greutatea sa .

,,Nu renunta !- striga Perseverenta

,,Nu te supara !-striga Rabdarea

,,Pentru El… !-striga Iubirea

,,Poti !- ma asigura Increderea

Si pentru ca aceste indemnuri ma umplura de putere , mai facui cativa pasi cu crucea in spinare .

,,Uita-te la cer !’’ Imi striga Intelepciunea si , in timp ce imi ridicam capul pentru a privi cerul , crucea mi se prabusi pe spate iar eu cazui peste ea … cu fata in sus , cu mainile intinse ca un rastignit  …, cu ochii pironiti la cer .

Mi se parea acum ca zaresc  o multime de  porumbei albi ce se  ridicau in  zbor si se pierdeau la orizont .  Si pentru ca ochii incepeau sa mi se lumineze , am inceput  sa ma minunez vazand ca de fapt , pe cer , erau niste cruci albe ce purtau in zbor porumbei , cu aripile intinse ca si bratele mele , cu picioarele incordate ca intr-un salt , cu ochii blanzi , atintiti catre Marea Promisiune.  

          Era prima  mea lectie de zbor in care invatam valoarea crucii si secretele ei :

cum poate sa te inalte  atunci cand vrei s-o porti din dragoste si nu ca pe-o povara  ,

     cum poate sa iti  tina loc de aripi si-ti poate fi chiar si coloana vertebrala…`

     Fericirea mi-a inundat sufletul . Am multumit Domnului pentru cruce,  calauzelor pentru ajutor iar porumbeilor pentru demonstratie .

         Acum  aveam un scop : ZBORUL – chiar daca viata mea urma sa fie o indelunga ZBATERE .

 

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 1453
  • Export PDF: 1
Opțiuni
Eclesiastul 11:9 Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecată.