Mă bucur!

   Mă bucur de  biruința slăbănogului în neputință,

   de sațul celui flămând dar săturat de Dumnezeu,

   de mângâierea Celui care dă putința

   să poată să răzbată toți acei

   ce sunt în suferinți  pe Cale și le este atât de greu...

   Am urmărit unele reportaje și video-uri ale unor persoane dizabilitate funcțional- motoriu sau chiar psihic în care am văzut  victorii doar din  mâna Sfântă a Dumnezeului Cel Tare!

   Am văzut reacția ''oamenilor de bine'' care i-au aceptat doar din educație dar nu și sufletește...

   I-am vazut pe cei ''sănătoși la trup '' dar nu la inimă, înfumurați de sănătatea lor {de parcă ei sunt cei care au meritul acesta{!}, doar acceptându-l pe cel în suferinţă fizică sau psihică.

   Am văzut cum Dumnezeu a ridicat ''văile'' acestea cu probleme și i-a rușinat pe aceeaia ce-și zic ''munți și dealuri''.

   Am lăcrimat la victoria binelui asupra răului, a sufocării din dragoste dumnezeiască, răului ascuns în ''toleranța'' celui în nevoi {poate pe viața!} 

   Am avut bucuria să trăiesc fericirea celui oropsit fizic sau psihic pe care Dumnezeu i-a dat-o ca și oricărui om întreg.

   Am văzut dragostea și dreptatea lui Dumnezeu răsfrângâdu-se  deopotrivă asupra celui olog și întreg dar cu o aceeași inimă creată de El.

   Am văzut și am simțit în această răsplătire dragostea imensă a Dumnezeului Atotputernic.

   Mărire Lui!

   Alexandrina Tulics