Cu mâna mea am stors din pumn amarul
Și am umplut paharul suferinței,
Când Tu, din Via Ta ales-ai
Să mă hrănești cu strugurii credinței.

Cu mâna mea am împletit cununa
Și am ales de printre flori toți spinii,
Când Tu, din marea Ta grădină
Îmi împleteai cunună de lumină.

Cu mâna mea am rupt veșmântul
Și poala hainei dintr-o cusătură,
Când Tu ma îmbrăcai cu îndurare
Si mă-ncingeai cu-a harului centură.

Cu mâna mea am apăsat pironul
Și am lasă ciocanul sa lovească,
Când mâna Ta, si sângele din palmă
Mă mângâiau, și îmi șopteau o taină.

Și am văzut cum mâna mea dărâma
Și mâna Ta zidește lângă mine,
Și-am înțeles că doar ținându-Te de mână
Pot preschimba și eu răul in bine.