„Cereţi de la Domnul ploaie, ploaie de primăvară!" Zaharia 10:1

Când primăvara cade ca o ploaie
Peste pământul șters, cu pumnii goi,
Freamătul lin al pomilor în floare
Îi suflă-n brazde viața înapoi.

Când ploaia Duhului se-așterne-adâncă
Peste pământul mort întins în noi,
Susurul lin al Glasului din stâncă,
Ne suflă-n nări viața înapoi.

Când adierea Duhului coboară
S-aprindă-n tină suflu înnoit,
Întreaga noastră ființă se-nfioară
De Primăvara ce ne-a copleșit.

Așterne-n inimile-uscate-o ploaie,
Isuse, din hambarele-Ți cerești,
Râuri de viață crește-le-n cărare,
Prin Primăvara ce le-o dăruiești.


14.4. 2018