1. Trecea Isus odată prin cetate,
El ridica mereu pe cel căzut;
Şi nu era să fie printre gloate
Fără-un bolnav sau care n-a văzut.
Şi iată-un om ce n-a văzut vreodată
Veni în faţa Lui înlăcrimând,
Credea-n lumina cea din cer lăsată,
El n-a văzut soarele lucind.

R: Să ne rugăm să căpătăm vedere,
Să ne rugăm să ne spele
Ochii cu tină, privindu-L şi mai clar
Cum stă pe cruce la Calvar.

2. Sosise vremea cea de mult dorită
Când lumina a venit de Sus,
De nu aveai vederea obosită,
Puteai vedea splendoarea lui Isus!

3. De vrei să nu ajungi vreodată orb,
Lasă-l pe Isus în viaţa ta!
Inundă inima ce-n orice zori
Îl caută din toată inima!