Intimitate cu Dumnezeu - Partea 2
Autor: Francis Chan
Album: Intimitate cu Dumnezeu
Categorie: Atributele Lui Dumnezeu

    Aceia dintre voi care nu ați fost săptămâna trecută, vă spun și vouă că cinci sute dintre noi am fost în Mexic. A fost unul din cele mai extraordinare lucruri pe care l-am făcut ca și biserică. Știți că atunci când suntem împreună emanăm mai multă energie, și atunci când ne închinăm împreună  și mai multă energie. Însă atunci când ne strângem împreună pentru a sluji și a face ceva concret, ajungem la un alt nivel. A fost extraordinar să mă uit la noi toți. Sute dintre noi au fost în Mexic, gata să slujească, să vopsească, să construiască, și pur și simplu să-i iubească pe oamenii din Mexic. Ce binecuvântare enormă. Nici nu mi-aș fi imaginat că va fi atât de plăcut pentru că nu am mai fost niciodată într-un astfel de mediu, în care atât de mulți dintre noi s-au adunat împreună pentru a sluji. Vom pune o scurtă filmare săptămâna viitoare pentru a ne aduce aminte de tot ce am făcut acolo. 

    Pentru mine însă a fost una din experiențele care mi-au schimbat viața. Am putut să spun: Uau, așa e când o parte mare din trupul lui Hristos se adună împreună și lucrează împreună la un proiect. Sincer, știți că în viață nu trăim atât de multe experiențe care să ne schimbe viața. Majoritatea lucrurilor pe care le facem sunt din rutină. Vă amintiți ce ați făcut marți? Nu. Confundam ce am făcut marți cu ce am făcut miercuri. La fel, vă amintiți ce ați făcut cu trei weekend-uri în urmă? Nu, toate weekendu-rile par la fel. Însă din când în când ai oportunitatea să faci ceva ce știi că îți vei aminti pentru tot restul vieții. 

    La serviciul precedent vorbeam cu cineva din biserica noastră care tocmai s-a întors din New Orleans și care spunea că a avut o experiență care i-a schimbat viața și pe care nu o va uita, prin faptul că a mers acolo să ajute, să reconstruiască, să slujească. Am vorbit cu oameni care s-au întors din Indonezia după tsunami și spun că nu vor uita niciodată acea experiență. Experiențe care îți schimbă viața. Atunci când ai ocazia să experimentezi ceva ce îți va schimba viața, trebuie să profiți din plin. Viața e prea scurtă. Trebuie să ai astfel de experiențe. Așa că dacă ți se ivesc astfel de oportunități în acest sezon, profită de ele. Nu mai trăi încă o zi obișnuită. Nu te complace în rutina de zi cu zi. Viața e mult prea scurtă. Mai mult, în timp ce mă rugam pentru această dimineață și spuneam, Doamne, nu vreau ca ceea ce voi spune să se piardă alături de mesajele de weekend-ul trecut și cel de dinainte, să fie doar o informație în plus în mintea noastră și să spunem că am mai avut un program la Cornerstone. Doamne, vreau ca ora care o petrecem aici să fie o experiență care să schimbe viața. 

    M-am rugat pentru asta, și m-am rugat să spun cuvintele potrivite azi. Fac asta în fiecare săptămână de fapt, dar această săptămână e specială pentru mine. Pentru că din nou, vorbesc despre ceva atât de drag inimii mele - și anume o stimă mare pentru Dumnezeu. Vreau să înțelegem cât de mare este Dumnezeu. Cât de măreț e El. Pentru mine asta e totul – ce crezi despre Dumnezeu și imaginea ta despre cât de sfânt și măreț e El, e cel mai important lucru. Mai mult, mă rugam cu Cory – Cory conduce departamentul nostru media. Există aceste podcast-uri. Unii probabil vă întrebați ce or mai fi și astea. Nu vă preocupați că nu știți. E ceva ce folosesc copiii azi. Oamenii din întreaga lume, literalmente din întreaga lume, se loghează pe internet, descarcă pe ipod-uri, ascultă predicile noastre și mă privesc în niște video-uri scurte. E incredibil! Ne rugam ca acest lucru să se extindă tot mai mult, dar apoi m-am oprit. Stai puțin. Suntem siguri că vrem asta? Am început să mă rog și să spun: Doamne, nu știu dacă sunt cea mai potrivită persoană care să transmită cine ești Tu tuturor oamenilor din lume. Așa că Doamne, mă rog ca oamenii să nu mă asculte pe mine și mesajele noastre de la Cornerstone, dacă există altcineva care aduce un mesaj mai bun. Dacă există cineva care să-i ajute mai bine să-și lărgească viziunea – pentru că interacționăm cu diferite tipuri de oameni. Așa că Doamne, dacă își pot petrece timpul ascultând pe cineva care să Te prezinte mai bine, atunci nu-i lăsa să-și piardă timpul cu mine. Mai bine să asculte pe altcineva. Pentru că tot ce contează e să Te vadă pe Tine așa cum ești. Apoi am început să mă rog pentru biserica noastră și am spus, Doamne, poate nu toată lumea trebuie să vină la Cornerstone pentru că nu știu dacă eu Te prezint cel mai bine. Poate există altcineva care te poate ajuta să-L înțelegi mai bine, și rugăciunea mea e să mergi în acea direcție. Indiferent ce trebuie să faci pentru a înțelege cât de mare e acest Dumnezeu, cât de minunat e, fă-o. Poate vii de mult timp aici și totul a devenit o rutină – încă o predică ca toate celelalte. Fă orice e nevoie pentru a-ți lărgi viziunea, pentru a-L înțelege pe Dumnezeu și măreția Lui, sfințenia Lui. Fă orice e nevoie, pentru că e cel mai important lucru din viața ta – să înțelegi cât de mare e acest Dumnezeu căruia te închini. 

    Am ascultat alți oameni învățând. John Piper e unul din aceștia. Am mai vorbit despre el. Îi puteți asculta mesajele pe desiringgod.org. Descărcați mesajele lui, ascultați-le pe internet. Îmi place să ascult mesaje în care Îl descrie pe Dumnezeu. E un om mai în vârstă, în jurul vârstei de 60 de ani. Predică de multă vreme și Îl înțelege pe Dumnezeu cum eu nu Îl înțeleg. Câteodată când ascult unul din mesajele lui îmi vine să spun că eu nu ar trebui să învăț pe alții. Vreau să-L înțeleg pe Dumnezeu așa cum Îl înțelege el. Vreau să Îl cunosc pe Dumnezeu tot mai bine. Și m-am rugat ca, indiferent ce ar însemna asta, oamenii să înțeleagă cât de mare ești Tu. Cât de măreț ești Tu, cât de valoros ești Tu. Nu e vorba de o biserică, nu e vorba de altceva, e vorba doar de Dumnezeu. 

    Vă amintiți că în urmă cu câteva săptămâni am început o serie: Intimitate cu Dumnezeu? Și am vorbit despre cunoașterea lui Dumnezeu și ce valoare e în a-L cunoaște. Poți ajunge în punctul în care să spui: Doamne, pentru că Te cunosc pe Tine, nu am nici o altă dorință. Domnul este păstorul meu. Nu voi duce lipsă de nimic. Sunt atât de fericit să Te cunosc! Am vorbit despre oamenii bogați, faimoși și sănătoși la care se uita psalmistul și spunea, „Nu e corect. Oamenii ăștia sunt răi și totuși sunt bogați, sănătoși. Și eu care încerc să trăiesc pentru Tine sunt bolnav și sărac. Nu pare corect.” Dar pe la sfârșitul psalmului spune: „Ei pot să aibă totul, dar eu Te am pe Tine. Doamne, nu te-aș schimba pentru nimic. Nu vreau nimic mai mult de pe acest pământ decât pe Tine. Și nu-mi doresc nimic din cer decât pe Tine.” Am vorbit despre a ajunge în acel punct în care să-L iubim atât de mult pe acest Dumnezeu extraordinar cu care avem o relație și să avem pace. Să nu ne dorim nimic altceva. 

    Am vorbit cu atât de mulți oameni ulterior, care au pus aceeași întrebare, o întrebare foarte bună. „Vreau asta, vreau să-L iubesc pe Dumnezeu așa, dar chiar acum nu reușesc. Cum ajung acolo?” În alte cuvinte văd valoarea lui Dumnezeu, vreau să-L iubesc astfel, dar sincer, am alte dorințe acum. Urmăresc alte lucruri cu toată inima mea, și nu pe Dumnezeu. Vreau însă să schimb asta. Cum pot? La care am răspuns: „Roagă-te.” Vedeți, noi nu avem puterea să-L iubim pe Dumnezeu de unii singuri. Atât suntem de căzuți încât nu putem. Eu nu pot să stimulez în mine dragoste pentru El. Ci trebuie să mă rog: „Doamne, dă-mi capacitatea să Te iubesc.” Mă trezesc în fiecare dimineață egoist – gândindu-mă la mine. Și trebuie să mă rog: „Doamne, ajut-mă să Te iubesc, ajută-mă să iubesc pe cineva azi și nu doar pe mine. Am nevoie de Tine. Trebuie să mă ajuți să Te iubesc. Trebuie să mă ajuți să-i iubesc pe alții, să mă rog. 

    Dar chiar mai mult decât rugăciunea, m-am gândit că cel mai bun lucru pe care pot să-l fac pentru voi azi, pentru a vă ajuta să-L iubiți pe Dumnezeu e să vă explic cât de mare e El. Atunci când crești valoarea unui lucru, crește și dorința ta pentru el. Dacă spun: „Trebuie să ai o relație strânsă cu Dumnezeu ,” vei spune: „Ok.” Dar dacă ți-L prezint pe Dumnezeu mai bine, vei spune: „Da, ai dreptate, asta e ceea ce am nevoie.” E ca și inelul pe care îl am pe deget. E de la tatăl meu. Nu știu ce piatră are, dar să zicem că v-aș spune: Astăzi înainte să plecați, vă voi da fiecăruia unul la fel. Ce ați spune? „Fie.” Mare lucru. E doar un inel. Dar dacă v-aș spune: „Acest inel conține o piatră foarte rară, care valorează patru milioane de dolari.” Nu valorează atât așa că să nu veniți să-mi tăiați degetul. Probabil e cumpărat de la Walmart. Dar să ne imaginăm că v-aș explica că veți primi la plecare un inel care valorează patru milioane de dolari. Dintr-o dată dorința voastră pentru el crește, nu-i așa? „Acum da, îl vreau. Îl vreau cu adevărat.” Cred că pentru asta mă rog în această dimineață. 

    Pot să citesc pe unii dintre voi atunci când vorbesc despre această relație cu Dumnezeu, că aveți atitudinea, „Da, n-ar fi rău.” Dar poate dacă aș explica cât de valoros este Dumnezeu în timpul acestui program, ați pleca de aici spunând: „Vreau și eu să trăiesc asta!” Dar cum am spus, nu e ceva ce eu pot stimula în voi, nu e ceva ce puteți fabrica voi, ci e ceva ce doar Dumnezeu poate face să se nască în inima voastră. Așa că vreau să faceți ceva. Vă voi da 30 de secunde să vă rugați pentru voi. Vreau să veniți în liniște înaintea lui Dumnezeu și să-I spuneți, Doamne, deschide-mi ochii pentru a vedea cât de măreț ești în această dimineață. Plecați-vă capul chiar acum și veniți cu sinceritate înaintea lui Dumnezeu și cereți-i să vă deschidă ochii pentru a vedea cât e de valoros El. 

    Tată, dă-ne urechi de auzit și ochi să vedem azi cât de mare ești Tu. Te rog, Doamne, ajută-ne pe toți să plecăm de aici cu o imagine mai măreață despre Tine. În Numele lui Isus. Amin.

    Suntem la o serie despre intimitatea cu Dumnezeu și cunoașterea Lui, și găsim multe pe această temă în Psalmi datorită modului în care sunt scriși. Psalmii vorbesc despre relația cu Dumnezeu. Ne vom uita în Psalmul 8 la primele patru versete: „Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri. Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare. Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut, îmi zic: „Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?” 

    Începe prin a spune cât de măreț, glorios și minunat e numele lui Dumnezeu  pe tot pământul. Apoi spune: „Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri.” În alte cuvinte slava și grandoarea Ta trec dincolo de cer și de stele. Dar cu toate acestea spune: „Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare [eng. laudă].” E o propoziție foarte interesantă. Acest Dumnezeu care a creat totul și a cărui slavă trece dincolo de toată creația, Dumnezeul acesta minunat, măreț, maiestuos pe tot pământul, a poruncit copiilor și celor ce sug la țâță să laude numele Lui. El caută lauda copiilor și a celor ce sug. E interesant că se referă literalmente la copiii care sug. Și ni se spune că El poruncește ca și aceștia să laude. Asta m-a  surprins! La început m-am gândit că se referă la adolescenți, dar nu, vorbește despre copii și sugari. Noi avem doi sugari acasă și acest verset mă ajută, pentru că atunci când plâng, mă gândesc: „Probabil îl laudă pe Dumnezeu.” Nu știu ce se întâmplă în mintea lor, dar pe mine mă ajută. Însă care e adevărata semnificație a faptului că acest Dumnezeu maiestuos a poruncit laudă din gura acestor copiii? 

    Cuvântul care face referire la laudă înseamnă de fapt tărie: „Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare.” De ce ar alege Dumnezeu copiii, sugarii sa-I laude numele? Biblia spune că El a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari. E interesant că Isus chiar citează acest verset din Psalmul 8. Vă amintiți când? În Matei 21, chiar înainte de a fi răstignit. Se afla la Templu și în jurul Lui erau mai mulți copilași care strigau Osana și Îl lăudau. Liderii religioși, mai marii preoți și învățătorii Legii, liderii religioși educați, vin la Isus mânioși și îi spun, „Cum îndrăznești să lași acești copii să Te laude în zona Templului? Vezi ce se întâmplă?” Isus a răspuns da, după care a citat acest verset: „Da”, le-a răspuns Isus. „Oare n-aţi citit niciodată cuvintele acestea: „Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?” (Matei 21:16) Citează Psalmul 8, întrebând dacă nu știau că se va întâmpla ceea ce este scris: „Însă voi care vă considerați intelectuali, plini de succes și experimentați nu sunteți gata să Mă lăudați. Eu am poruncit însă acestor copiii să Mă laude.” Nu aveți impresia uneori că ceea ce facem noi în această încăpere e mai important decât ce se întâmplă dicolo de parcare cu copiii care se închină la școala duminicală? Ai uneori impresia că e o onoare faptul că ești prezent aici? Dumnezeu trebuie să se simtă onorat, pentru că sunt un om de succes, nu ca alții de aici. Dumnezeu trebuie să se simtă onorat pentru că sunt un om de succes, sunt cunoscut și am ceva bani. Nu ca și acei copii de acolo care cântă niște cântecele pentru Isus. 

    Oamenii vin cu această atitudine în fiecare săptămână aici. Există oameni care gândesc așa. Mai mult, există oameni care vin la mine și spun: „Știi cine a fost la serviciul cutare?” Toată lumea caută să aducă oameni faimoși la servicii. Oamenii spun: „A venit atletul cutare, sau actorul cutare!” ca și cum ar fi ceva extraordinar în asta. Avem impresia asta. Îmi amintesc încă de când sunt creștin că spuneam, „O, atletul cutare se închină lui Dumnezeu. L-a menționat pe Isus în interviu.” Sau mai spunem: „Dacă cântărețul cutare, sau actorul cutare ar spune numele lui Isus, toată lumea ar crede.” Dar Dumnezeu spune: „Știți de la cine vreau laudă? Am poruncit lauda din partea copilașilor și a sugarilor. Și dacă nu deveniți și voi ca niște copilași, având credința lor, și închinându-vă ca ei, nu veți vedea împărăția cerurilor.” E interesant că în verset spune: „Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.” Cine e vrăjmașul și răzbunătorul?
    „Diavolul.”
    Bun. O persoană care știe. Diavolul e rău, da? Dușmanul, vrăjmașul, răzbunătorul e Satan. Și dacă citesc acest verset, mă întreb cum poate lauda unui copilaș să închidă gura vrăjmașului? Să închidă gura diavolului? De ce a ales Dumnezeu lauda copilașilor, și cum îl duce la tăcere ea pe diavol? 

    Mi-am pus o întrebare pe care probabil v-ați pus-o și voi, pentru că e una din cele mai controversate întrebări în lumea creștină. Dacă Dumnezeu e atât de puternic, de ce nu-l distruge pe diavolul? Asta l-ar reduce la tăcere. Să-l distrugă pur și simplu! Nu ar aduce asta slavă lui Dumnezeu? Cu siguranță că da. Așa că de ce așteaptă sfârșitul vremurilor? De ce vorbește cartea Apocalipsa despre sfârșitul vremurilor? Vreau să vă gândiți la ceva - de ce Satan încă mai trăiește azi, ne ispitește, îi trage pe unii în jos și răspândește rele în lume? Vreau să vă gândiți la ceva. Ce I-ar aduce Lui Dumnezeu mai multă slavă? Să-L distrugă pe Satan acum? Sau să lase o perioadă de timp în care Satan să poată veni să ne ispitească pe toți? Ce I-ar aduce mai multă slavă? Nu ar fi în cazul în care ne-ar da timp, i-ar da lui Satan timp să ne ispitească ca și copii ai Lui? Un timp în care Satan să ne spună: „Uite ce pot să-ți ofer: toate bogățiile din lume, toată faima, toată slava. Tot păcatul, toată pornografia, totul poate fi al tău.” Și tu ca și copil al lui Dumnezeu să te uiți la tot ce are Satan să-ți ofere și să-i spui, „Nu mulțumesc, prefer să-L am pe Dumnezeu.” Asta Îi aduce slavă – copiii Lui să se uite la tot ce are lumea și Satan să ofere și să spună, „De ce aș vrea asta când Îl am pe Dumnezeu?” Asta îl reduce la tăcere. Asta l-a redus la tăcere și la ispitirea lui Isus, vă amintiți? 

    Satan I-a spus: „Îți dau totul.”
    „Nu mulțumesc, prefer să-L am pe Tatăl Meu.”
    „Mori de foame, poți transforma pietrele în pâine.”
    „Nu mulțumesc, e doar mâncare. Eu nu trăiesc numai cu pâine. E vorba despre a-L cunoaște pe El.” 

    Atunci când Îl laud pe Dumnezeu, atunci când mă închin Lui, nu sunt imun la tot ce are lumea de oferit. Nu e vorba că nu sunt ispitit niciodată. Dar spun: „Nu mulțumesc. Dumnezeu. Pe El Îl vreau. Sunt mulțumit cu El.” Asta Îi aduce slavă - mai multă slavă decât dacă l-ar distruge acum – ca să-l reducă la tăcere copiii Lui prin laudă. Apoi continuă. Îmi place acest verset, versetul 3: „Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut, îmi zic: „Ce este omul, ca să Te gândeşti la el?”

    Aceia dintre voi care sunteți aici de o vreme știți că m-au pasionat întotdeauna stelele. În ultimii 12 ani din când în când v-am spus ceva nou ce am învățat despre pământ, soare și am explicat ceva despre univers, pentru că de fiecare dată când descopăr ceva nou mă minunez. Am fost absolut copleșit în ultimele câteva săptămâni despre ceea ce am învățat despre sistemul nostru solar. Mai mult, săptămâna aceasta, omul nostru de la IT, Johnathan Howard mi-a arătat un program care ne arată cum s-ar vedea dacă ne-am îndepărta încet de pământ, și ce am vedea pe măsură ce am trece de lună, de soare. Și vreau să împărtășesc și cu voi asta, pentru că atunci când te gândești la aceste lucruri, imaginea ta despre Dumnezeu și gândul că El te iubește crește enorm. Așa că uitați-vă la ecran și eu voi explica ce vedeți. În primul rând acesta este Pământul. Plecăm de pe pământ din California de Sud. Ne vom ridica puțin. Aici suntem la aproximativ 10 km. Dacă te-ai urca pe muntele Everest, ai vedea asta. Ai vedea curbura pământului de la acea înălțime. Acum ne vom înălța și mai sus. Aici suntem la 100 km. Aici ești la o pătrime din distanța către nava spațială. Dacă ajungi la acest nivel ești considerat un astronaut. Dacă ajungeți vreodată acolo să știți. Acum mergem 100 de mii de km. Aici ești la o pătrime din distanța până la lună și așa ar arăta Pământul. Acum ne vom îndepărta la 1 milion de km. Vedeți luna de la 1 milion de km. Pământul abia se vede, ai trecut de lună. Acum vom merge la 100 de milioane de km. La 100 de milioane de km încă nu ai ajuns la soare. Soarele e la 93 de milioane de mile depărtare. Acum vom merge la 10 trilioane km. Iată soarele. Tocmai ai trecut de soare. Acum vezi toate planetele de la 10 trilioane km. Acum suntem la 10 la puterea a 15-a. Adică 10 cu 15 zero-uri. Nu știu ce număr e ăsta. La 15 zero-uri soarele e un punct luminos printre alte stele. Acum mergem la 10 ani lumină distanță. La 10 ani lumină distanță se vede soarele alături de 11 alte stele vecine. Acela e soarele nostru. Acum vom merge la 1000 de ani de lumină distanță. La 1000 de ani lumină distanță soarele nu se mai vede. Vedem doar o adunătură de stele în interiorul Milky Way. Acum ne vom îndepărta și mai mult și vom vedea galaxia Milky Way în care trăim noi. O acumulare de stele, aproximativ 100 de mii de stele care sunt în apropierea soarelui nostru. În acest punct nu se mai poate vedea soarele nostru. Aceasta este galaxia Milky Way. În acest punct pământul e invizibil. Aceasta e galaxia Milky Way în care trăim noi, undeva  îngropați. Ne vom îndepărta și mai mult și veți vedea că galaxia noastră e una mare, dar și ce vedeți în rest sunt galaxii. Ne vom îndepărta 10 milioane ani lumină acum. Tot ce vedeți sunt galaxii. Pe lângă Milky Way, există câteva sute de galaxii. Acum vom merge la 100 de milioane de ani lumină distanță. E ultimul pas. Ne vom îndepărta la 100 de milioane de ani lumină. Tot ce vedeți sunt acumulări de galaxii. Galaxii și acumulări de galaxii. În acest punct nu se mai vede nici galaxia noastră Milky Way. Nu avem telescoape care să meargă dincolo de această sferă mică. Se spune că la 100 de milioane de ani lumină e maximul la care pot vedea telescoapele noastre. După acel punct, telescoapele noastre nu sunt destul de puternice, și cunoștințele noastre de fizică nu sunt destul de complete pentru a înțelege ce se întâmplă acolo. Se crede că acolo e o limită, și dacă am înțelege ce se întâmplă dincolo am realiza că acolo începe timpul. Pentru că în acel punct timpul și spațiul se întrepătrund. E imposibil să încercăm să înțelegem asta. Nu avem cum simplifica. Poate dacă am avea ore în șir și am cere ajutorul asiaticilor, am putea înțelge împreună. Glumesc. Nici eu nu înțeleg. Voi probabil înțelegeți. Însă vorbim de ideea de a ajunge la această limită. Știți că se spune că dacă mergi cu o anumită viteză timpul încetinește. E dincolo de înțelegerea noastră! Eu am studiat numai despre galaxia în care trăim noi, Milky Way. 

    Citeam o explicație săptămâna aceasta cum că forma galaxiei în care trăim noi e precum cea a unei clătite cu o umflătură în mijloc. Ieri când pregăteam micul dejun, am făcut o replică. Nu e la scară. Dar dacă ne gândim că aceasta ar fi galaxia noastră. Arată bine nu-i așa? Am pus o minge de golf în centru și am întors-o. Dacă asta ar fi galaxia noastră - e fascinant ce voi spune - nu aș avea nici cea mai mică șansă să creez o entitate vizibilă ochiului uman care să reprezinte sistemul nostru solar. Nu ai avea nici o șansă să vezi sistemul nostru solar, soarele și restul, în această galaxie. Știți cât de mare e? Un an de lumină înseamnă a călători cu viteza luminii. Viteza luminii înseamnă 186 mii de mile pe secundă. Gândiți-vă la asta. Dacă ai merge cu 186 mii de mile într-o secundă – e o viteză foarte mare! 186 mii de mile într-o secundă – asta reprezintă viteza luminii. Un an lumină înseamnă să călătorești cu 186 de mii de mile pe secundă timp de un an întreg. Imaginați-vă cât de departe ați ajunge. Și într-o secundă e mult, dar într-un an. Atât înseamnă un an lumină. Știți cât ar dura să ajungem dintr-un capăt al galaxiei noastre la celălalt? 100 de mii de ani lumină. Așa că pentru a ajunge din partea asta în partea asta, ar trebui să călătorești la 186 de mii de mile pe secundă timp de 100 de mii de ani. Vrei să spui...? Pare ireal. Atât durează să ajungi dintr-o parte a galaxiei în cealaltă. Așa că imaginează-ți cât de repede ai trece pe lângă Pământ. În prima fracțiune de secundă. Tot pământul are diametrul de doar câteva mii de mile. Nici măcar nu-l poți măsura într-o secundă și pentru a traversa galaxia dintr-un capăt în celălalt trebuie să călătorești 100 de mii de ani lumină? Nu ai nici o șansă să vezi Pământul nostru! Pământul nostru e undeva îngropat. Și în ultima scenă v-am arătat toate acele galaxii. Știți câte din acestea există? Se estimează 350 miliarde! 350 miliarde galaxii, și noi suntem îngropați pe această planetă minusculă în interiorul uneia din aceste galaxii. Și Dumnezeu spune că slava Lui se înalță mai presus de ceruri. „Sunteți fascinați de ce am făcut? Ar trebui să mă vedeți pe mine.” Dumnezeul a creat toate acestea... Și sunt uimit de faptul că unii oameni vin aici și au impresia că sunt cineva. Serios? 

    În timp ce mă rugam pentru azi, spuneam: „Doamne, nici nu trebuie să spun ceva.” Psalmul 19 spune că „Cerurile declară slava lui Dumnezeu.” Așa că eu pot să stau aici și să descriu cât de mare e Dumnezeul nostru și să-ți declar ție cât e de măreț, dar Dumnezeu spune că cerurile vor face asta pentru El. Psalmul 19 spune că „O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte dă de ştire alteia despre el.” Astăzi vreau să las creația să vorbească de la sine. De fapt, vreau să vă arat un alt video. Acesta prezintă doar o scenă. Nu vreau să spun multe. Vreau doar să priviți, și Dumnezeu să facă ce vrea în inima voastră. Acest video va prezenta o imagine similară cu voi îndepărtându-vă de Pământ. Diferența aici e că veți vedea imagini luate cu un telescop. Aceste imagini vor arăta ca niște picturi, dar sunt de fapt poze reale. Vom vedea imagini progresive pe măsură ce ne îndepărtăm tot mai mult. Și odată ce ai ieșit și ai ajuns la marginea universului, a ceea ce putem vedea noi, la capătul celor 100 de mii de ani lumină, ne vom întoarce înapoi încet spre Pământ. Vreau să vedeți Pământul pe care trăiți și universul pe care l-a creat Dumnezeu și să-L lăsați pe Dumnezeu să vorbească inimii și sufletului vostru despre cine este El și cine sunteți voi în relație cu El. Așa că uitați-vă la ecran. E copleșitor. Gândiți-vă la existența noastră în comparație cu Dumnezeu. Eu după ce am văzut asta mi-am spus că nu vreau să fac altceva decât să vorbesc cu Dumnezeu. Ce altceva pot să fac? Ce altceva putem face pe acest pământ? E cel mai important lucru. Vreau să vă dau acum câteva minute de tăcere. Cred că avem nevoie de asta. În care să spui ce ai de spus acestui Dumnezeu. Haideți să ne plecăm capul și să închidem ochii. Imaginează-ți acum că te ridici de pe pământ, treci de lună, treci de soare, treci de galaxia Milky Way și toate celelalte galaxii, în prezența lui Dumnezeu, și vorbește cu El pur și simplu. 

Cântec:

Cine sunt eu ca Domnul întregului pământ
Să vrea să-mi cunoască numele
Să fie interesat de durerea mea
Cine sunt eu pentru ca steaua strălucitoare a dimineții
Să aleagă să-mi lumineze calea inimii mele rătăcitoare.
Nu datorită a cine sunt eu
Ci datorită a ceea ce ai făcut Tu
Nu datorită a ceea ce am făcut eu
Ci datorită a cine ești Tu
Sunt o floare care se ofilește rapid
Ce azi e-aici și mâine nu mai e
Un val pierdut în ocean
Un vapor în vânt
Dar Tu mă auzi când Te strig
Doamne, Tu mă prinzi când cad
și mi-ai spus cine sunt
Sunt al Tău.
Cine sunt eu?
Ca ochii care văd păcatul meu
Să se uite la mine cu dragoste
și să mă privească cum mă ridic din nou
Cine sunt eu?
Ca vocea care a liniștit marea
Să strige prin ploaie
și să liniștească furtuna din mine.
Nu datorită a cine sunt eu
Ci datorită a ceea ce ai făcut Tu
Nu datorită a ceea ce am făcut eu
Ci datorită a cine ești Tu
Sunt o floare care se ofilește rapid
Ce azi e-aici și mâine nu mai e
Un val pierdut în ocean
Un vapor în vânt
Dar Tu mă auzi când Te strig
Doamne, Tu mă prinzi când cad
și mi-ai spus cine sunt
Sunt al Tău.
Cine sunt eu?

    E cel mai extraordinar gând faptul că Dumnezeul care a creat toate acestea, a auzit lauda acestor doi copilași. Poate ne întrebăm cine suntem noi pe planeta asta micuță ca Dumnezeu să ne observe, dar Biblia spune că El ne vede. El ți-a auzit rugăciunile, și El a poruncit copilașilor să-L laude. Și e un Dumnezeu care vrea o relație cu mine pe această planetă micuță. Ce altceva contează? Realizați valoarea lui Dumnezeu? De ce ne-am dori alte lucruri? Îl cunosc pe acest Dumnezeu și întreaga mea identitate e învăluită în faptul că sunt cunoscut de El. Atât. Nu e nimic măreț la mine. Ce poate fi măreț la tine pe această planetă micuță? Cel mai măreț lucru la tine e faptul că acest Dumnezeu te cunoaște și cunoaște fiecare detaliu al vieții tale. Aude când Îl lauzi. Nu știu ce simți tu când te uiți la planete, la stele și la univers, dar concluzia mea e că nu știu dacă pot să fac altceva pe pământ decât să-L laud. E singurul lucru pe care știu să-L fac, și anume să- i spun acestui Dumnezeu cât de mare e. Așa că asta vom face chiar acum. Echipa de închinare va veni și Îl vom lăuda. E singurul lucru logic pe care îl putem face. Nu trebuie să inventăm o modalitate inteligentă de a-L lăuda, ci doar să-I spunem că El e totul. Și dacă în urma a ce ați auzit aveți nevoie de rugăciune, sau poate unii nu ați început o relație cu Dumnezeu și nu înțelegeți cum acest Dumnezeu de departe v-ar iubi și ar vrea o relație cu voi și dar vreți asta, voi fi aici lângă camera de rugăciune pentru a mă ruga cu voi, sau pentru a vă răspunde la întrebări. Dacă vreți să faceți botezul și să începeți această relație cu El, și să spuneți public, „Doamne, Tu mă vezi de sus. Vreau să-mi predau viața Ție și să Te urmez pentru tot restul vieții. Asta e tot ce contează acum.” Te așteptăm să faci asta, dar noi restul, haideți să ne închinăm lui Dumnezeu cum nu ne-am mai închinat înainte. Haideți să înțelegem cu adevărat cui Îi cântăm acum: Dumnezeului universului. 

Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/predici/144808/intimitate-cu-dumnezeu-partea-2