Urmăreşte dragostea
Autor: Dan Viorica  |  Album: Raze de lumina  |  Tematica: Trezire si veghere
Resursa adaugata de fidelitate in 14/10/2012
Urmăreşte dragostea


Cel bun nu trâmbițează bunătatea,
Urmăreşte Adevărul, dreptatea,
Înfrânează limba cu dragostea,
Să nu înmugurească pacostea.

Fii îngăduitor, ca Isus răbdător,
El a suferit înțepătura spinilor,
Sângele a curs în har jertfitor,
Împletind cununa de învingător.

Din iubire a dat sufletului pace.
Necredința să nu poată, să atace.
Să bată inima în sfințire, dibace,
Cu a iubirii divine mijloace.

Nu fi grăbit, să-ţi deschizi gura,
Fii cumpătat, pune la gură măsura!
Să-înflorești ca o divină făptură,
S-atingi a neprihănirii statură.

Înțelepciunea stăpânește vorbirea,
Prin smerenie răstignește firea.
Ochilor sfinți, le face umezirea,
Și pune-n suflet neputrezirea.

Cel cu duhul potolit e un priceput!
Îşi înfrânează limba de la început.
Ochii dau sfințirii un văz crescut,
Urechile auzul bine și-l ascut.

Dragostea blândă, îngăduitoare,
Mângâie inima ca o raza de soare.
Dragostea-n altruism, e-înfloritoare,
În facere de bine, mereu arzătoare.

Dragostea-n bunătate, uită de sine.
Lucrează sfințire, e facere de bine.
Vede suferința, grăbește s-o aline,
Ajută nevoiașul, cu mâini divine.

Aude bine, strigătul de ajutor,
Să facă bine, pornește repejor.
Nu se aude nici un glas acuzator,
E binele din dragoste curgător.

Ura-i egoism, lasă-n urmă suspine,
Cârtitoare, prea plină de sine.
Ura-i trufie, mândru mărăcine,
Lucrează urgie, fără pic de rușine.

Ura are locaș în firea nepăsătoare,
Ea lovește chiar şi-n strâmtorare,
Nu-i pasă nici de omul, care moare,
Cu mândria și trufia sunt iscoditoare.

Dragostea asupra lumii, are biruinţă,
Revarsă șuvoi Harul, prin credinţă.
Rămâi sub a Duhului eternă știință,
Păzește bine a Domnului cerință.

Buzele neprihănite, sunt plăcute,
Ele nu vorbesc vrute şi nevrute.
În tăcere, s-asculte-s pricepute,
Ele-n sfințire n-au necunoscute.

Cine-şi înfrânează gura, e fericit,
Este un înţelept cu duhul potolit.
Nu-ntoarce rău, celui ce l-a lovit,
N-aruncă ocara, chiar de-a suferit.

El nu va face rău aproapelui său,
Nu se poartă cu nimeni ca un călău.
Nu întoarce niciodată rău pentru rău,
Nu lasă, să sune a bârfei zurgălău.

Cel neprihănit tace, nu clevetește,
El trăieşte Cuvântul – „Iubește!"
Cu sfințirea-n casă, locuiește,
Neprihănirii cu totul se dăruiește.

E-învăluit de o lumină cerească,
În mărinimie gata să strălucească,
Limba știe bine, să și-o potolească,
Spre Slava Domnului, s-o folosească.

Va fi îmbrăcat în haina neprihănirii,
Spălată în sânge, prin Harul iubirii.
Va zbura spre cer pe aripile sfințirii,
Cu o cântare nouă pe raza nemărginirii.

Va vedea cerul, bucuria absorbind,
Plin de slavă fericirea adăpostind.
Va vedea Noul Ierusalim strălucind
Şi pe Regele Divin, Isus, domnind.
AMIN


e atât de minunat,să citeşti şi să reciteşti,asemenea versuri pline de dragoste Mărire şi Slavă Domnului Isus,care-şi revarsă neprihănita harană peste cei Cel iubesc şi caută cu smerenie calea spre cer,adăpostul divin,strălucirea Noului Ierusalim şi pe Domnul Domnilor,Regele Divin,prin care la capăt,mântuirea primim,amin,amin! Fii binecuvântată de Dumnezeu,cu har şi pace şi cu viaţă veşnica soră dragă,amin!
Adăugat în 14/10/2012 de doinita01
Statistici
  • Vizualizări: 1085
  • Export PDF: 5
  • Comentarii: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni