David, nu Goliat!

Autor: Horja Robert | Album: Sabia tăcerii | Tematica: Trezire si veghere
Resursa adaugata de horjarobert in 17/07/2018

Referințe

David uns împărat
1 Samuel 16:1 Domnul a zis lui Samuel: „Când vei înceta să plângi pe Saul, pentru că l-am lepădat ca să nu mai domnească peste Israel? Umple-ţi cornul cu untdelemn şi du-te; te voi trimite la Isai, Betleemitul, căci pe unul din fiii lui Mi l-am ales ca împărat.”
1 Samuel 16:2 Samuel a zis: „Cum să mă duc? Saul are să afle şi mă va ucide.” Şi Domnul a zis: „Să iei cu tine un viţel şi să zici: ‘Vin să aduc o jertfă Domnului.’
1 Samuel 16:3 Să pofteşti pe Isai la jertfă; Eu îţi voi arăta ce trebuie să faci şi Îmi vei unge pe acela pe care-ţi voi spune să-l ungi.”
1 Samuel 16:4 Samuel a făcut ce zisese Domnul şi s-a dus la Betleem. Bătrânii cetăţii au alergat înspăimântaţi înaintea lui şi au zis: „Ce vesteşte venirea ta: ceva bun?”
1 Samuel 16:5 El a răspuns: „Da, vin să aduc o jertfă Domnului. Sfinţiţi-vă şi veniţi cu mine la jertfă.” A sfinţit şi pe Isai cu fiii lui şi i-a poftit la jertfă.
1 Samuel 16:6 Când au intrat ei, Samuel, văzând pe Eliab, şi-a zis: „Negreşit, unsul Domnului este aici, înaintea Lui.”
1 Samuel 16:7 Şi Domnul a zis lui Samuel: „Nu te uita la înfăţişarea şi înălţimea staturii lui, căci l-am lepădat. Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbeşte ochii, dar Domnul Se uită la inimă.”
1 Samuel 16:8 Isai a chemat pe Abinadab şi l-a trecut pe dinaintea lui Samuel, şi Samuel a zis: „Nici pe acesta nu l-a ales Domnul.”
1 Samuel 16:9 Isai a trecut pe Şama, şi Samuel a zis: „Nici pe acesta nu l-a ales Domnul.”
1 Samuel 16:10 Şi aşa a trecut Isai pe cei şapte fii ai lui pe dinaintea lui Samuel, şi Samuel a zis lui Isai: „Domnul n-a ales pe niciunul din ei.”
1 Samuel 16:11 Apoi Samuel a zis lui Isai: „Aceştia sunt toţi fiii tăi?” Şi el a răspuns: „A mai rămas cel mai tânăr, dar paşte oile.” Atunci, Samuel a zis lui Isai: „Trimite să-l aducă, fiindcă nu vom şedea la masă până nu va veni aici.”
1 Samuel 16:12 Isai a trimis să-l aducă. Şi el era cu păr bălai, cu ochi frumoşi şi faţă frumoasă. Domnul a zis lui Samuel: „Scoală-te şi unge-l, căci el este!”
1 Samuel 16:13 Samuel a luat cornul cu untdelemn şi l-a uns în mijlocul fraţilor lui. Duhul Domnului a venit peste David începând din ziua aceea şi în cele următoare.Samuel s-a sculat şi s-a dus la Rama.
David cântă din harpă lui Saul
1 Samuel 16:14 Duhul Domnului S-a depărtat de la Saul; şi a fost muncit de un duh rău, care venea de la Domnul.
1 Samuel 16:15 Slujitorii lui Saul i-au zis: „Iată că un duh rău de la Dumnezeu te munceşte.
1 Samuel 16:16 Poruncească numai domnul nostru! Robii tăi sunt înaintea ta. Ei vor căuta un om care să ştie să cânte cu harpa şi, când duhul rău trimis de Dumnezeu va fi peste tine, el va cânta cu mâna şi vei fi uşurat.”
1 Samuel 16:17 Saul a răspuns slujitorilor săi: „Găsiţi-mi dar un om care să cânte bine şi aduceţi-l la mine.”
1 Samuel 16:18 Unul din slujitori a luat cuvântul şi a zis: „Iată, am văzut pe un fiu al lui Isai, Betleemitul, care ştie să cânte; el este şi un om tare şi voinic, un războinic, vorbeşte bine, este frumos la chip şi Domnul este cu el.”
1 Samuel 16:19 Saul a trimis nişte oameni la Isai să-i spună: „Trimite-mi pe fiul tău David, care este cu oile.”
1 Samuel 16:20 Isai a luat un măgar, l-a încărcat cu pâine, cu un burduf cu vin şi cu un ied şi a trimis lui Saul aceste lucruri, prin fiul său David.
1 Samuel 16:21 David a ajuns la Saul şi s-a înfăţişat înaintea lui; i-a plăcut mult lui Saul şi a fost pus să-i poarte armele.
1 Samuel 16:22 Saul a trimis vorbă lui Isai, zicând: „Te rog să laşi pe David în slujba mea, căci a căpătat trecere înaintea mea.”
1 Samuel 16:23 Şi, când duhul trimis de Dumnezeu venea peste Saul, David lua harpa şi cânta cu mâna lui; Saul răsufla atunci mai uşor, se simţea uşurat şi duhul cel rău pleca de la el.
Războiul cu filistenii
1 Samuel 17:1 Filistenii şi-au strâns oştile ca să facă război şi s-au adunat la Soco, o cetate a lui Iuda; au tăbărât între Soco şi Azeca, la Efes-Damim.
1 Samuel 17:2 Saul şi bărbaţii lui Israel s-au strâns şi ei; au tăbărât în Valea Terebinţilor şi s-au aşezat în linie de bătaie împotriva filistenilor.
1 Samuel 17:3 Filistenii se aşezaseră pe un munte deoparte, şi Israel, pe un munte de cealaltă parte: doar valea îi despărţea.
1 Samuel 17:4 Atunci a ieşit un om din tabăra filistenilor şi a înaintat între cele două oştiri. El se numea Goliat, era din Gat şi avea o înălţime de şase coţi şi o palmă.
1 Samuel 17:5 Pe cap avea un coif de aramă şi purta nişte zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă.
1 Samuel 17:6 Avea nişte tureci de aramă peste fluierele picioarelor şi o pavăză de aramă între umeri.
1 Samuel 17:7 Coada suliţei lui era ca un sul de ţesut şi fierul suliţei cântărea şase sute de sicli de fier. Cel ce-i purta scutul mergea înaintea lui.
1 Samuel 17:8 Filisteanul s-a oprit şi, vorbind oştilor lui Israel aşezate în şiruri de bătaie, le-a strigat: „Pentru ce ieşiţi să vă aşezaţi în şiruri de bătaie? Nu sunt eu filistean şi nu sunteţi voi slujitorii lui Saul? Alegeţi un om care să se coboare împotriva mea!
1 Samuel 17:9 Dacă va putea să se bată cu mine şi să mă omoare, noi vom fi robii voştri, dar, dacă-l voi birui şi-l voi omorî eu, voi ne veţi fi robi nouă şi ne veţi sluji.”
1 Samuel 17:10 Filisteanul a mai zis: „Arunc astăzi o ocară asupra oştirii lui Israel! Daţi-mi un om ca să mă lupt cu el.”
1 Samuel 17:11 Saul şi tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale filisteanului şi s-au înspăimântat, şi au fost cuprinşi de o mare frică.
David şi Goliat
1 Samuel 17:12 Şi David era fiul efratitului aceluia din Betleemul lui Iuda numit Isai, care avea opt fii. Pe vremea lui Saul, el era bătrân, înaintat în vârstă.
1 Samuel 17:13 Cei trei fii mai mari ai lui Isai urmaseră pe Saul la război; întâiul născut din cei trei fii ai lui care porniseră la război se numea Eliab, al doilea Abinadab şi al treilea Şama.
1 Samuel 17:14 David era cel mai tânăr. Şi, când cei trei mai mari au urmat pe Saul,
1 Samuel 17:15 David a plecat de la Saul şi s-a întors la Betleem ca să pască oile tatălui său.
1 Samuel 17:16 Filisteanul înainta dimineaţa şi seara şi s-a înfăţişat astfel timp de patruzeci de zile.
1 Samuel 17:17 Isai a zis fiului său David: „Ia pentru fraţii tăi efa aceasta de grâu prăjit şi aceste zece pâini şi aleargă în tabără, la fraţii tăi;
1 Samuel 17:18 du şi aceste zece caşuri de brânză căpeteniei care este peste mia lor. Să vezi dacă fraţii tăi sunt bine şi să-mi aduci veşti temeinice.
1 Samuel 17:19 Ei sunt cu Saul şi cu toţi bărbaţii lui Israel în Valea Terebinţilor, în război cu filistenii.”
1 Samuel 17:20 David s-a sculat dis-de-dimineaţă. A lăsat oile în seama unui paznic, şi-a luat lucrurile şi a plecat, cum îi poruncise Isai. Când a ajuns în tabără, oştirea pornise să se aşeze în şiruri de bătaie şi scotea strigăte de război.
1 Samuel 17:21 Israel şi filistenii s-au aşezat în şiruri de bătaie, oştire către oştire.
1 Samuel 17:22 David a dat lucrurile pe care le avea în mâinile celui ce păzea calabalâcurile şi a alergat la şirurile de bătaie. Cum a ajuns, a întrebat pe fraţii săi de sănătate.
1 Samuel 17:23 Pe când vorbea cu ei, iată că filisteanul din Gat, numit Goliat, a înaintat între cele două oştiri, ieşind afară din şirurile filistenilor. A rostit aceleaşi cuvinte ca mai înainte, şi David le-a auzit.
1 Samuel 17:24 La vederea acestui om, toţi cei din Israel au fugit dinaintea lui şi i-a apucat o mare frică.
1 Samuel 17:25 Fiecare zicea: „Aţi văzut pe omul acesta înaintând? A înaintat ca să arunce ocara asupra lui Israel! Dacă-l va omorî cineva, împăratul îl va umple de bogăţii, îi va da de nevastă pe fiică-sa şi va scuti de dări casa tatălui său în Israel.”
1 Samuel 17:26 David a zis oamenilor de lângă el: „Ce se va face aceluia care va omorî pe filisteanul acesta şi va lua ocara de asupra lui Israel? Cine este filisteanul acesta, acest netăiat împrejur, ca să ocărască oştirea Dumnezeului celui viu?”
1 Samuel 17:27 Poporul, spunând din nou aceleaşi lucruri, i-a zis: „Aşa şi aşa se va face aceluia care-l va omorî.”
1 Samuel 17:28 Eliab, fratele lui cel mai mare, care-l auzise vorbind cu oamenii aceştia, s-a aprins de mânie împotriva lui David. Şi a zis: „Pentru ce te-ai coborât tu şi cui ai lăsat acele puţine oi în pustie? Îţi cunosc eu mândria şi răutatea inimii. Te-ai coborât ca să vezi lupta.”
1 Samuel 17:29 David a răspuns: „Ce-am făcut oare? Nu pot să vorbesc astfel?”
1 Samuel 17:30 Şi s-a întors de la el ca să vorbească cu altul şi i-a pus aceleaşi întrebări. Poporul i-a răspuns ca şi întâiaşi dată.
1 Samuel 17:31 Când s-au auzit cuvintele rostite de David, au fost spuse înaintea lui Saul, care a trimis să-l caute.
1 Samuel 17:32 David a zis lui Saul: „Nimeni să nu-şi piardă nădejdea din pricina filisteanului acestuia! Robul tău va merge să se bată cu el.”
1 Samuel 17:33 Saul a zis lui David: „Nu poţi să te duci să te baţi cu filisteanul acesta, căci tu eşti un copil, şi el este un om războinic din tinereţea lui.”
1 Samuel 17:34 David a zis lui Saul: „Robul tău păştea oile tatălui său. Şi, când un leu sau un urs venea să-mi ia o oaie din turmă,
1 Samuel 17:35 alergam după el, îl loveam şi-i smulgeam oaia din gură. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam şi-l omoram.
1 Samuel 17:36 Aşa a doborât robul tău leul şi ursul, şi cu filisteanul acesta, cu acest netăiat împrejur, va fi ca şi cu unul din ei, căci a ocărât oştirea Dumnezeului celui viu.”
1 Samuel 17:37 David a mai zis: „Domnul, care m-a izbăvit din gheara leului şi din laba ursului, mă va izbăvi şi din mâna acestui filistean.” Şi Saul a zis lui David: „Du-te şi Domnul să fie cu tine!”
1 Samuel 17:38 Saul a îmbrăcat pe David cu hainele lui, i-a pus pe cap un coif de aramă şi l-a îmbrăcat cu o platoşă.
1 Samuel 17:39 David a încins sabia lui Saul peste hainele lui şi a vrut să meargă, căci nu încercase încă să meargă cu ele. Apoi a zis lui Saul: „Nu pot să merg cu armătura aceasta, căci nu sunt obişnuit cu ea.” Şi s-a dezbrăcat de ea.
1 Samuel 17:40 Şi-a luat toiagul în mână, şi-a ales din pârâu cinci pietre netede şi le-a pus în traista lui de păstor şi în buzunarul hainei. Apoi, cu praştia în mână, a înaintat împotriva filisteanului.
1 Samuel 17:41 Filisteanul s-a apropiat puţin câte puţin de David şi omul care-i ducea scutul mergea înaintea lui.
1 Samuel 17:42 Filisteanul s-a uitat şi, când a zărit pe David, a râs de el, căci nu vedea în el decât un copil cu păr bălai şi cu faţa frumoasă.
1 Samuel 17:43 Filisteanul a zis lui David: „Ce, sunt câine, de vii la mine cu toiege?” Şi, după ce l-a blestemat pe dumnezeii lui,
1 Samuel 17:44 a adăugat: „Vino la mine şi voi da carnea ta păsărilor cerului şi fiarelor câmpului.”
1 Samuel 17:45 David a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă şi cu pavăză, iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oştirilor, în Numele Dumnezeului oştirii lui Israel, pe care ai ocărât-o.
1 Samuel 17:46 Astăzi, Domnul te va da în mâinile mele, te voi doborî şi-ţi voi tăia capul; astăzi voi da stârvurile taberei filistenilor păsărilor cerului şi fiarelor pământului. Şi tot pământul va şti că Israel are un Dumnezeu.
1 Samuel 17:47 Şi toată mulţimea aceasta va şti că Domnul nu mântuieşte nici prin sabie, nici prin suliţă. Căci biruinţa este a Domnului. Şi El vă dă în mâinile noastre.”
1 Samuel 17:48 Îndată ce filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David a alergat pe câmpul de bătaie înaintea filisteanului.
1 Samuel 17:49 Şi-a vârât mâna în traistă, a luat o piatră şi a aruncat-o cu praştia; a lovit pe filistean în frunte şi piatra a intrat în fruntea filisteanului, care a căzut cu faţa la pământ.
1 Samuel 17:50 Astfel, cu o praştie şi cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul; l-a trântit la pământ şi l-a omorât, fără să aibă sabie în mână.
1 Samuel 17:51 A alergat, s-a oprit lângă filistean, i-a luat sabia, pe care i-a scos-o din teacă, l-a omorât şi i-a tăiat capul. Filistenii, când au văzut că uriaşul lor a murit, au luat-o la fugă.
1 Samuel 17:52 Şi bărbaţii lui Israel şi Iuda au dat chiote şi au pornit în urmărirea filistenilor până în vale şi până la porţile Ecronului. Filistenii, răniţi de moarte, au căzut pe drumul care duce la Şaaraim, până la Gat şi până la Ecron.
1 Samuel 17:53 Şi copiii lui Israel s-au întors de la urmărirea filistenilor şi le-au jefuit tabăra.
1 Samuel 17:54 David a luat capul filisteanului şi l-a dus la Ierusalim şi a pus armele filisteanului în cortul său.
1 Samuel 17:55 Când a văzut Saul pe David mergând împotriva filisteanului, a zis lui Abner, căpetenia oştirii: „Al cui fiu este tânărul acesta, Abner?” Abner a răspuns: „Pe sufletul tău, împărate, că nu ştiu.”
1 Samuel 17:56 „Întreabă dar al cui fiu este tânărul acesta”, a zis împăratul.
1 Samuel 17:57 Şi, când s-a întors David după ce omorâse pe filistean, Abner l-a luat şi l-a adus înaintea lui Saul. David avea în mână capul filisteanului.
1 Samuel 17:58 Saul i-a zis: „Al cui fiu eşti, tinere?” Şi David a răspuns: „Sunt fiul robului tău Isai, Betleemitul.”
Ionatan şi David
1 Samuel 18:1 David sfârşise de vorbit cu Saul. Şi, de atunci, sufletul lui Ionatan s-a alipit de sufletul lui David şi Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el.
1 Samuel 18:2 În aceeaşi zi, Saul a oprit pe David şi nu l-a lăsat să se întoarcă în casa tatălui său.
1 Samuel 18:3 Ionatan a făcut legământ cu David, pentru că-l iubea ca pe sufletul lui.
1 Samuel 18:4 A scos mantaua pe care o purta, ca s-o dea lui David, şi i-a dat hainele sale, chiar sabia, arcul şi cingătoarea lui.
1 Samuel 18:5 David se ducea şi izbutea oriunde îl trimitea Saul; a fost pus de Saul în fruntea oamenilor de război şi era plăcut întregului popor, chiar şi slujitorilor lui Saul.
Cântarea de biruinţă a femeilor
1 Samuel 18:6 Pe când veneau ei, la întoarcerea lui David de la omorârea filisteanului, femeile au ieşit din toate cetăţile lui Israel înaintea împăratului Saul, cântând şi jucând, în sunetul timpanelor şi alăutelor, şi scoţând strigăte de bucurie.
1 Samuel 18:7 Femeile care cântau îşi răspundeau unele altora şi ziceau: „Saul a bătut miile lui, iar David, zecile lui de mii.”
1 Samuel 18:8 Saul s-a mâniat foarte tare şi nu i-a plăcut vorba aceasta. El a zis: „Lui David îi dau zeci de mii şi mie-mi dau mii! Nu-i mai lipseşte decât împărăţia.”
1 Samuel 18:9 Şi, din ziua aceea, Saul a privit cu ochi răi pe David.
1 Samuel 18:10 A doua zi, duhul cel rău, trimis de Dumnezeu, a apucat pe Saul, care s-a înfuriat în mijlocul casei. David cânta, ca şi în celelalte zile, şi Saul era cu suliţa în mână.
1 Samuel 18:11 Saul a ridicat suliţa, zicându-şi în sine: „Voi pironi pe David de perete.” Dar David s-a ferit de el de două ori.
1 Samuel 18:12 Saul se temea de David, pentru că Domnul era cu David şi Se depărtase de la el.
1 Samuel 18:13 L-a îndepărtat de lângă el şi l-a pus mai-mare peste o mie de oameni. David ieşea şi intra în fruntea poporului;
1 Samuel 18:14 izbutea în tot ce făcea şi Domnul era cu el.
1 Samuel 18:15 Saul, văzând că izbutea totdeauna, se temea de el,
1 Samuel 18:16 dar tot Israelul şi Iuda iubeau pe David, pentru că ieşea şi intra în fruntea lor.
David, ginerele împăratului
1 Samuel 18:17 Saul a zis lui David: „Iată, îţi voi da de nevastă pe fiică-mea cea mai mare, Merab, numai să-mi slujeşti cu vitejie şi să porţi războaiele Domnului.” Dar Saul îşi zicea: „Nu vreau să-mi pun mâna mea pe el, ci mâna filistenilor să fie asupra lui.”
1 Samuel 18:18 David a răspuns lui Saul: „Cine sunt eu şi ce este viaţa mea, ce este familia tatălui meu în Israel, ca să fiu ginerele împăratului?”
1 Samuel 18:19 Venind vremea când Merab, fata lui Saul, avea să fie dată lui David, ea a fost dată de nevastă lui Adriel din Mehola.
1 Samuel 18:20 Mical, fata lui Saul, iubea pe David. Au spus lui Saul, şi lucrul i-a plăcut.
1 Samuel 18:21 El îşi zicea: „I-o voi da ca să-i fie o cursă şi să cadă sub mâna filistenilor.” Şi Saul a zis lui David pentru a doua oară: „Astăzi îmi vei fi ginere.”
1 Samuel 18:22 Saul a dat slujitorilor săi următoarea poruncă: „Vorbiţi în taină lui David şi spuneţi-i: ‘Iată că împăratul e binevoitor faţă de tine şi toţi slujitorii lui te iubesc; fii acum ginerele împăratului.’”
1 Samuel 18:23 Slujitorii lui Saul au spus aceste lucruri la urechile lui David. Şi David a răspuns: „Credeţi că este uşor să fii ginerele împăratului? Eu sunt un om sărac şi de puţină însemnătate.”
1 Samuel 18:24 Slujitorii lui Saul i-au spus ce răspunsese David.
1 Samuel 18:25 Saul a zis: „Aşa să vorbiţi lui David: ‘Împăratul nu cere nicio zestre; ci doreşte o sută de prepuţuri de ale filistenilor, ca să-şi răzbune pe vrăjmaşii lui.’” Saul avea de gând să facă pe David să cadă în mâinile filistenilor.
1 Samuel 18:26 Slujitorii lui Saul au spus aceste cuvinte lui David, şi David a primit ce i se ceruse ca să fie ginerele împăratului. Înainte de vremea hotărâtă,
1 Samuel 18:27 David s-a sculat, a plecat cu oamenii lui şi a ucis două sute de oameni dintre filisteni; le-a adus prepuţurile şi a dat împăratului numărul întreg, ca să fie ginerele împăratului. Atunci, Saul i-a dat de nevastă pe fiică-sa Mical.
1 Samuel 18:28 Saul a văzut şi a înţeles că Domnul era cu David; şi fiică-sa Mical iubea pe David.
1 Samuel 18:29 Saul s-a temut din ce în ce mai mult de David şi toată viaţa i-a fost vrăjmaş.
1 Samuel 18:30 Domnitorii filistenilor ieşeau la luptă şi, ori de câte ori ieşeau, David avea mai multă izbândă decât toţi slujitorii lui Saul şi numele lui a ajuns foarte vestit.

Uns împărat de Samuel,
Devine-al Domnului fidel,
Un responsabil, păr bălai,
Un impozant cu har în grai.

O mângâiere pentru Saul,
Aduce prin cântare raiul,
Pornește la război viteaz,
El, David, junele cel breaz.

Un filistean, măreț, grandios,
Se-arată cel mai ofticos,
Hulește-a Domnului oștire,
El, Goliat, o nenorocire.

Priviți exemplul următor:
O arătare și-un fecior,
Un Goliat prăfuit de faimă,
Un David pocăit de seamă.

E lupta dintre rău și bine,
Câștigă adevăru-n sine,
Păcatul totdeauna crapă,
Chiar dacă astăzi te înțeapă.

Cu praștia, arma mântuirii,
Loviți vrăjmașul necioplirii,
Învingeți răul cu o piatră,
Ieșiți din sfera idolatră!

David, cu zecile de mii,
Saul, cu lacrimile mii,
E bine înțeleasă treaba,
Bun e cuvântul, nu silaba.

Gândi-veți bine ce doriți,
De faimă o să fiți smeriți,
Rămâneți sfinți, deci, înainte,
Apoi, primi-veți zăcăminte.

Urmați pe David în curaj,
El a învins printr-un mesaj:
Cu Dumnezeu nedespărțit
Vei fi mereu îndreptățit!

E finele grandios, s-alegi
O viață fără s-o renegi:
Să fii ca David, victorios,
Ori Goliat, mare calomnios.