Într-o noapte când iubirea...
Autor: Ioan Hapca  |  Album: Din rutina cugetului nou  |  Tematica: Nașterea Mântuitorului
Resursa adaugata de Ioanhapca in 28/12/2017
Într-o noapte când iubirea...

Într-o noapte când iubirea era stea îndepărtată
Și lumina ei în suflet, o himeră nesperată,
Iată, din văzduh răsună cânt de Veste Minunată
Și-o Stea nouă înghite noaptea, când pe boltă se arată.

Iosif și Maria bat, ca străini, din poartă-n poartă
Însă rece-i orice casă și-omenia-i înghețată,
Bunătatea-i vestejită, mila-i parcă sufocată,
Îndurare nu-i nici unde și iubirea parcă-i moartă.

Dar Lumina Se coboară în sublimele cântări
Care umplu tot văzduhul din Înalt și până-n zări
Și păstorii vin la Taina Minunate-i îndurări
Care vine de la Tatăl cu-ale Lui binecuvântări.

Vin și Magii, de departe, plini de daruri, să se închine
Celui care-A fost și Este; A venit și iarăși vine...
Proorocița Îl preamărește glăsuind Taine divine...
Simeon, mânat de Duhul, Pruncul Sfânt în brațe-L ține

Și slăvind pe Domnul zice: „Slobozește, acum, Sfânt Tată,
În pace pe robul Tău, că-au ajuns ochii-mi să vadă
Slava și Lumina lumii, Mântuirea Ta întrupată,
Taina din vechimi promisă și Izbăvirea așteptată... ”

Au trecut anii și parcă noaptea-i mai întunecată
Căci de Steaua lui Mesia, lumea nu-i preocupată!
Însă este-o sărbătoare și mulțimi care tot caută
Forme noi de bucurie într-o fire neîmpăcată...

Timp în care Vestea Bună bate la porți ferecate
Care-și trag mereu oblonul și zăvorul de păcate...
Toate Tainele divine par himere îndepărtate...
De aceea vin într-una numai zări neașteptate!

Se apleacă frunți semețe sub domnia nedreptății
Nu-s genunchi să se aplece către Soarele dreptății
Nici priviri să se închine doar în cinstea Maiestății...
Fiecare-și caută steaua și-un drum al prosperității...

Toți, cu frică, poartă grija măreției proprii – eu! –
Prea puțini mai vin cu frică la Mărețul Dumnezeu!
El e bun dar omu-i rău, asta-i cauza care face să îi fie într-una greu
Și necazurile, iată, i se înmulțesc mereu!

Nu se mai grăbesc păstorii, la Hristos, să se închine
Sunt prea obosiți că-aleargă zilnic după propriul bine,
Nu mai caută nimeni Calea; Nu mai vin nici magi cu daruri,
Căci și ei urmează steaua unor vechi și proprii raiuri...

Doar Irozi nimicitori caută Pruncul pe pământ,
Cu gândul să nimicească tot ce-i bun, și tot ce-i Sfânt!
Capetele de balaur ce-s descrise în Cuvânt,
Urmăresc cu spor să înghită, întreg Noul Legământ!

O, mai arată-Ți Doamne Slava, pe cerul lumii moderne,
Mai descoperă-ne Calea către Zările Eterne,
Mai coboară într-ale noastre strâmte, sălașurile interne,
Care nu Ți-au văzut Slava, și-un loc pentru Ea așterne!

Într-o noapte când iubirea pare stea îndepărtată
Și lumina ei în suflet, o himeră nesperată,
Mai fă să răsune în lume „O, ce Veste Minunată!”,
Să răsară-n orice suflet, O LUMINĂ ADEVĂRATĂ!

Și, când trâmbița Ta sună, s-o vedem pe nor, de-odată!

27/12/2017*Ioan Hapca
(Zaragoza)



Putem pune aceasta poezie in randul stelelor stralucitoare, pentru ca descrie atat pamanteste cat si duhovniceste evenimentele din jurul nasteri, intrupari, Fiului lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru Isus Hristos atunci, 2017 anii in urma, dar si acum. Autorul reusind sa stramute asemanarile fara sa le altereze si nici sa le schimbe starile, lucru care face pe orice cititor sa fie de fata, sa traiasca aceea noapte cand iubirea a fost stea indepartata. Sarbatori fericite in continuare frate Ionica.
Adăugat în 29/12/2017 de MihailCiprianMuresan
Un foarte frumos poem, biblic si totodata creativ, plin de imagini deosebit de expresive si originale: "Timp în care Vestea Bună bate la porți ferecate/Care-și trag mereu oblonul și zăvorul de păcate. . " Poetul pregateste cu grija si talent cititorul pentru finalul solemn al poemului. Astfel, precum in zori de dimineata, lumina apare incet, incet din intunericul noptii : "Au trecut anii și parcă noaptea-i mai întunecată..." Apoi prezinta motivele si temele scripturale pentru ca finalul sa fie o apoteoza a victoriei luminii asupra intunericului din lume: "Într-o noapte când iubirea pare stea îndepărtată/Și lumina ei în suflet, o himeră nesperată,/Mai fă să răsune în lume „O ce Veste Minunată! ”,/Să răsară-n orice suflet O LUMINĂ ADEVĂRATĂ..." Felicitari si La multi ani!
Adăugat în 29/12/2017 de marin2016
Un poem minunat! Poetul a descris atat de frumos si inaltator nasterea Pruncului Sfant, vestea buna acare a inconjurat pamantul si intalnirea dintre Pruncul Isus si batranul Simeon. Un poem minunat! Felicitari! Fiti binecuvantat frate Ionica!La multi ani!
Adăugat în 29/12/2017 de florenta.sarmasan
...profundă, limpede, unduind spre inimile noastre adevărurile aşa de grele şi dureroase... deosebită lucrare, ferice de cel ce o citeşte şi are dorinţa de a o înţelege! Mulţumiri, sfinte binecuvântări.
Adăugat în 30/12/2017 de floridinmaracineni
Statistici
  • Vizualizări: 4327
  • Export PDF: 8
  • Comentarii: 4
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni