Pășind ușor cu pași de vată
M-apropii-ncet să nu trezesc
Comoara mea cea minunată
Ce-atât de mult eu o iubesc...
Mi-e inima de pace plină
De dragoste și de etern,
Că-n viața mea, ca-ntr-o grădină
A coborât un colț de cer.
Și simt uimire, fericire,
Iubire, poezie, cânt
Și mă închin cu mulțumire
Și reverență Celui Sfânt:
-O, Tată preaiubit din slavă,
Te laud și îți mulțumesc
Pentru comoara cea mai dragă
Ce am putut să o primesc!
Privesc la ea, comoara scumpă
Și n-am cuvinte să-Ți exprim
Recunoștința mea profundă:
Eu știu că nu pot pe deplin! . .
Sunt copleșit, umplut de Tine
Când văd ce dulce ai creat
Ființa-atât de scumpă mie. .
Oh, cât m-ai binecuvântat!
Mi-ai dat mai mult decât eu Ție
În rugăciune Ți-am cerut,
Mi-ai dat imensă bucurie
Și mult mai mult decât am vrut!
Da, Ți-am cerut și perfecțiune
Și frumusețe de la Tin'
Și-asupra ei Sfântul Tău Nume
Eu Ți-am cerut, Tată divin!
Iar Tu din cerul sfânt, Părinte,
Mi-ai dat comoara-n care-ai pus
Atât de mult, că n-am cuvinte
Să-Ți mulțumesc, să-Ți cânt nespus!
I-ai dat viață, sănătate
Și văd minunea ce-ai făcut!
La Tine nu e: "nu se poate!"
Omul a spus nu! Tu ai vrut!
Când omul spune: se va pierde,
Tu dimpotrivă spui: va fi!
Căci Tu ai spus că cine crede
Cuvântul Tău, va izbândi!
Și-ncrezător mereu în Tine
Eu mai departe-Ți voi urma
Prin Harul veșnic care ține
Pe calea sfântă casa mea!
Te vom urma până în zare
Fiul Tău scump se va ivi
Să ne răpească în splendoare,
Mai sus de nori, în veșnicii!
Iar când Te voi vedea în ceruri
Va fi și ea, comoara mea
Și-Ți va cânta în sfinte coruri
Cu toți cei dragi ai mei și ea!
Dar pân' atunci, iubit Părinte,
În numele Fiului Tău,
Cerem protecția Ta, fierbinte
Să ne păzească de-orice rău!
Și până vine ziua scumpă
Când sus în cer Te vom vedea
Ne ține-n mâna Ta cea sfântă
Și sub sfântă pecetea Ta!