Cât despre ziua aceia, iată,
Nu știe nimeni pe pămînt
Nu știu nici îngerii, nici Fiul,
Ci doar Părintele cel sfânt.

Doar Tatăl știe ziua 'ceia
Când Domnul va veni pe nori
Ca să Își ducă-Aleasa-Acasă,
În țara veșniciilor.

Dar ni se spune-n Evanghelii
Căci cum era cu Noe-odat,
Așa va fi și-n ziua-n care,
Se va-mplini Cuvântul dat.

Nu va fi publicat în ziare,
Nu va fi timp cronometrat
Dar nu e mult, și Domnul vine...
Ne spun și semne neîncetat.

Viața va fi ca mai-nainte
Și cursul ei își va urma
Când dintr-o casă, unul pleacă,
Și celălalt va rămânea.

Unul pleca-va-n veșnicie
Pe norul alb, acolo, sus,
Și ceălalt, jos va rămîne
În chinul veșnic făr' Hristos...

'Vegheați!' zicea Isus atuncea
Căci ceasul nu e știut jos
Dar acela ce veghează
Va fi pururi cu Hristos.

Fiți gata dar, în orice clipă!
Curând Stăpînul va veni,
Și robul credincios atuncia,
Cu mare har Îl va primi.

Dar, de-i robit în nepăsare
Acela rob necredincios,
Stăpânul când veni-va-n noapte
Îl prinde-n lucruri fără rost....

Prin slujitorii ce-i trimite,
Afară îl va arunca
Și plâsul, și durerea-amară,
Ființa îi va inunda...

Deci, haideți să veghem întruna
Și să primim cerescul sfat
Și cînd va răsuna chemarea,
Să fim gata în orice ceas!

Amin!