- Leviticul 23:10 „Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le:‘Când veţi intra în ţara pe care v-o dau şi când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă a secerişului vostru.
- Leviticul 23:11 El să legene snopul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi după Sabat.
- Leviticul 23:12 În ziua când veţi legăna snopul, să aduceţi, ca ardere-de-tot Domnului, un miel de un an fără cusur;
- Leviticul 23:13 să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii frământată cu untdelemn, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului, şi să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin.
- Leviticul 23:14 Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite sau pisate până în ziua aceasta, când veţi aduce un dar de mâncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.
- Rusaliile
- Leviticul 23:15 De a doua zi după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni întregi.
- Leviticul 23:16 Să număraţi cincizeci de zile, până în ziua care vine după al şaptelea Sabat, şi atunci să aduceţi Domnului un nou dar de mâncare.
- Leviticul 23:17 Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii şi coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul.
- Leviticul 23:18 Afară de aceste pâini, să aduceţi ca ardere-de-tot Domnului şapte miei de un an, fără cusur, un viţel şi doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mâncare şi jertfa de băutură obişnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului.
- Leviticul 23:19 Să aduceţi şi un ţap, ca jertfă de ispăşire, şi doi miei de un an, ca jertfă de mulţumire.
- Leviticul 23:20 Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte şi într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pâinea adusă ca pârgă şi cu cei doi miei: ele să fie închinate Domnului şi să fie ale preotului.
Despre Sărbătoarea Cincizecimii
Autor:
Marinau Daniela
|
Album:
Profeții
|
Tematica:
Cincizecime
Resursa adaugata de loredanam in 19/05/2013
Resursa adaugata de loredanam in 19/05/2013
Referințe
Despre Sărbătoarea Cincizecimii
O, zi măreață, binecuvântată
Precum creația primului atom!
Căci Tatăl Sfânt și Fiul Său, deodată,
Prin Duhul Sfânt s-au pogorât în om!
La început, Maria a fost plină,
Umbrită creator, de Duhul Sfânt,
Ca să nască Lumina din Lumină,
Să Se-ntrupeze Isus din Cuvânt.
Apoi, după minunea Învierii,
Uniți în rugă-n camera de sus,
O sută douăzeci cereau Puterii,
Să împlinească ce-a promis Isus!
Erau cu ei și Maica Lui, umilă,
Și frații Săi de trup, fiind ucenici,
Cu-apostolii, strigau din inimă
Să se pogoare Puterea atunci!
La Templul ebraic, la inaugurare,
Preoți, tot o sută douăzeci erau,
Ce sunau din goarne, o mare cântare
Pe Domnul să vină, în locaș, chemau!
Atunci, Duhul Sfânt, ca un nor, umplând
Templul: preoți și leviți, n-au fost sfințiți!
Dar, primii creștini, în rugi stăruind,
Total predați, au fost, de sus, botezați!
Un vârtej ceresc și flăcări preasfinte
S-au coborât, casa clătinând,
Dar, Duhul Sfânt era în cuvinte,
Numai, foc și vânt- Forța-I arătând!
Și ucenicii-au început să spună-
În limbi inspirate de focul divin-
Evanghelia, Vestea cea bună,
Cu Harul Tatălui, în grai străin!
Erau în Sion, oameni cucernici:
Parți, mezi, romani, greci, elamiți,
Cirenieni: pentru iudei-prozeliți,
La praznicul Cincizecimii veniți.
Ei toți, au alergat ca unul
La casa scăldată în focul ceresc,
Să vadă Harul, s-audă mesajul:
Galileeni, în limbile lor, Îl vestesc!
Și-așa, Duhul a început Trezirea
Și Biserica a întemeiat,
Când Petru a predicat Mântuirea,
Trei mii, într-o zi, s-au botezat!
Mai găsim, în istoria omenirii,
O vorbire în limbi, prin Duhul Sfânt,
Dată prin sentința Dumnezeirii
Ce-a-nmulțit la Babel, graiuri pe pământ.
În zilele din urmă, Ioel vestea,
Că Domnul-Duhul Său va revărsa:
Și tinerii, profeții, vor avea,
Iar cei bătrâni, viziuni vor visa.
Cincizecimea era ploaia dintâi,
A roadei timpurii a lui Cristos,
Israel și neamuri, erau două pâini,
Aduse de Isus, legănate jos.
Primul Snop de grâu era Însuși Domnul,
Adus Tatălui, o zi după Sabat,
Sângele-I fiind vinul, trupul-mielul
„Înjungheat și ars de tot” pentru păcat!
Cincizecimea este sfântă celebrare,
Căreia valahii nume vechi i-au dat:
Chemând-o „Rusalii”(iele zburătoare)
Sau după „Rosalia ” romană s-au luat.
Noi să ne-amintim: sacra sărbătoare
Este pogorârea Duhului Cel Sfânt,
Care din Treime, din Marea Splendoare,
S-a desprins, să vină-n trupuri de pământ!
Noi, azi, suntem preoți în Biserică,
Și. dacă de Isus am fost botezați,
Să vestim cu trâmbiți, Viața veșnică:
Cei ce-au Duhul Sfânt, sunt etern salvați!
Amin!
O, zi măreață, binecuvântată
Precum creația primului atom!
Căci Tatăl Sfânt și Fiul Său, deodată,
Prin Duhul Sfânt s-au pogorât în om!
La început, Maria a fost plină,
Umbrită creator, de Duhul Sfânt,
Ca să nască Lumina din Lumină,
Să Se-ntrupeze Isus din Cuvânt.
Apoi, după minunea Învierii,
Uniți în rugă-n camera de sus,
O sută douăzeci cereau Puterii,
Să împlinească ce-a promis Isus!
Erau cu ei și Maica Lui, umilă,
Și frații Săi de trup, fiind ucenici,
Cu-apostolii, strigau din inimă
Să se pogoare Puterea atunci!
La Templul ebraic, la inaugurare,
Preoți, tot o sută douăzeci erau,
Ce sunau din goarne, o mare cântare
Pe Domnul să vină, în locaș, chemau!
Atunci, Duhul Sfânt, ca un nor, umplând
Templul: preoți și leviți, n-au fost sfințiți!
Dar, primii creștini, în rugi stăruind,
Total predați, au fost, de sus, botezați!
Un vârtej ceresc și flăcări preasfinte
S-au coborât, casa clătinând,
Dar, Duhul Sfânt era în cuvinte,
Numai, foc și vânt- Forța-I arătând!
Și ucenicii-au început să spună-
În limbi inspirate de focul divin-
Evanghelia, Vestea cea bună,
Cu Harul Tatălui, în grai străin!
Erau în Sion, oameni cucernici:
Parți, mezi, romani, greci, elamiți,
Cirenieni: pentru iudei-prozeliți,
La praznicul Cincizecimii veniți.
Ei toți, au alergat ca unul
La casa scăldată în focul ceresc,
Să vadă Harul, s-audă mesajul:
Galileeni, în limbile lor, Îl vestesc!
Și-așa, Duhul a început Trezirea
Și Biserica a întemeiat,
Când Petru a predicat Mântuirea,
Trei mii, într-o zi, s-au botezat!
Mai găsim, în istoria omenirii,
O vorbire în limbi, prin Duhul Sfânt,
Dată prin sentința Dumnezeirii
Ce-a-nmulțit la Babel, graiuri pe pământ.
În zilele din urmă, Ioel vestea,
Că Domnul-Duhul Său va revărsa:
Și tinerii, profeții, vor avea,
Iar cei bătrâni, viziuni vor visa.
Cincizecimea era ploaia dintâi,
A roadei timpurii a lui Cristos,
Israel și neamuri, erau două pâini,
Aduse de Isus, legănate jos.
Primul Snop de grâu era Însuși Domnul,
Adus Tatălui, o zi după Sabat,
Sângele-I fiind vinul, trupul-mielul
„Înjungheat și ars de tot” pentru păcat!
Cincizecimea este sfântă celebrare,
Căreia valahii nume vechi i-au dat:
Chemând-o „Rusalii”(iele zburătoare)
Sau după „Rosalia ” romană s-au luat.
Noi să ne-amintim: sacra sărbătoare
Este pogorârea Duhului Cel Sfânt,
Care din Treime, din Marea Splendoare,
S-a desprins, să vină-n trupuri de pământ!
Noi, azi, suntem preoți în Biserică,
Și. dacă de Isus am fost botezați,
Să vestim cu trâmbiți, Viața veșnică:
Cei ce-au Duhul Sfânt, sunt etern salvați!
Amin!
Am scris această poezie special pentru Ziua Cincizecimii în Biserică. Aș vrea să-mi transmiteți prin comentarii dacă e potrivită s-o împart copiilor de care mă ocup (majoritatea peste 11 ani) ca s-o recite în Biserică. Vă mulțumesc!
Trebuie să menționez că, deși în traducerea noastră Cornilescu apare ca titlu de capitol „Rusaliile”, acest cuvânt nu este în textul original al Bibliei, în limba greacă fiind Pentecoste-adică Cincizecimea. La români, rusaliile sau rusalcele sunt un soi de iele-spirite rele, malefice ca ondinele la nordici, deci nu au nici o legătură cu sfânta sărbătoare, ebraică și creștină totodată.
Statistici
- Vizualizări: 3933
- Export PDF: 64
- Favorită: 2
- Comentarii: 9
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut complet
Opțiuni
Ieremia 29:11 Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.
este comunicarea cu Dumnezeu prin Duhul Sfănt.O poezie plină de învățătură,este foarte potrivită
pentru Ziua Cinzecimii.Nu știu câți copii sunt,dar cred că ultimele două strofe ar fi bine să le recite
toți în cor.Dumnezeu să te binecuvinteze,sora Loredana, să binecuvinteze copiii și slujirea lor spre
lauda Domnului și zidirea bisericii.
De fapt așa și n-am înțeles cum au nimerit Rusaliile la Cincizecime. Dumnezeu să Vă binecuvânteze!
efortul scrierii despre Cincizecime, sa-ti fie incununat!
Poezia are maturitate dar, personal cred caci va trebui recitata de cineva matur ,care intelege sensul si realitatea dela Cincizecime.Sincer, nu cred caci copiii de virsta anuntata inteleg -exact- ce s-a intimplat.Prin inocenta si credinta lor,pot recita dar nu stiu daca nu vor invata pe de rost, fara sa inteleaga, insemnatatea si puterea cuvintelor.
Copiii nu sunt numai mesageri de text, ei trebuind sa inteleaga, evenimentul in sine.
Acelasi lucru ni se cere si noua[ mai ales!]
Fi binecuvintata!
că sunt sub influența alcoolului. Copiilor, ar fi bine mai întâi, să ,li se explice firul evenimentelor, iar apoi să fie citită în Biserică, ceia ce ar fi un lucru minunat. Astfel riscăm să fie învâțată ca pe o simplă poezie, și ar fi păcat de frumusețea ei. Cuvântul Rusalii,nu este folosit în Biblie.Vă redau spusele unui pastor, pe care eu îl respect enorm.
Rusaliile sunt o străveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, “Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morţilor, în care pentru sufletele celor dispăruţi se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru a le îmblânzi. La români, Rosalia s-a transformat, suferind influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone, iar cele noua zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi diamonice, tinere, frumoase, capricioase şi răzbunătoare.
Se pare că Rusaliile se sărbătoreau la începutul verii, în aceiaşi perioadă când creştinii sărbătoreau Pogărârea Duhului Sfânt. Presupun că atunci când mulţi din strămoşii noştri s-au convertit la creştinizm, ei au început să sărbătorească Pogorârea Duhului Sfânt, dar cu timpul aceste două sărbători s-au contopit, păstrând ambele denumiri:atât Pogorârea Duhului Sfânt, cât şi denumirea de Rusalii. Probabil de aici se trag şi unele obiceiuri nebiblice care însoţesc sărbătoarea de Rusalii.
Cuvântul original este Cincizecimea, care derivă limba greacă și anume; Πεντηκοστή , adică Cincizecimea. Să aveți o zi minunată în Domnul !
IERUSALIM.Daca despartim pe litere, vom vedea caci el cuprinde cuvintul,RUSALI.De aceea ma abtinde la comentarii caci Dumnezeu n-ar fi facut imensa greseala sa introduca in acest simbolic cuvintIERUSALIM, pe celalalt;Rusali
Am primit credinta cu cuvintul;Rusali, in rugaciuni l-am folosit si l-am auzit predicindu-se cu multa putere a Duhului Sfint si de aceea nu comentez.De asemeni, Cincizecimea, este cuvintul valid,original ,folosit in Biblie.[A 50 -a zi] de la Paste.
Rusalcele sunt o imitatie grosolana a raului,puse in dreptul acestui cuvint tocmai pentru a distruge imaginea si puterea cuvintului Rusalii.Cu asta mai sperie inca oamenii de la sate care traiesc in intuneric spiritual[nu sunt lasati de preot sa atinga Biblia] etc, oameni care sunt dependenti de traditii ce n-au absolut nimic comun cu adevarata credinta.
Daca pina acum am invatat Biblia dupa modelul Cornilescu, de ce ar fi asa dintr-o data gresit?
Citi frati,surori au trecut la Domnul cu rugi incarcate de cuvintul Rusalii?
Sa ne facem ginduri negre caci nu sunt in rai?
Am trait in biserica unde s-au facut minuni mari, vindecari ,unele vizibile ,altele marturisite cu acest cuvint Rusali si Domnul lucra.
Sunt multe piedici puse in fata Cuvintului, ca sa dezamageasca sa distorsioneze, numai sa ne desparta de Domnul.Ce sa mai zicem de alte ''nenorociri'' scrise de unii care nu sufera nici acum Invierea Domnului, ca si viata Mintuitorului.[ce mizerii se scriu despre El!]
Poti sa nu postezi, numai bine!
Și. dacă de Isus am fost botezați,
Să vestim cu trâmbiți, Viața veșnică:
Cei ce-au Duhul Sfânt, sunt etern salvați!” O poezie care cuprinde multă învățătură, ex. numai strofa aceasta spune, sau vorbește despre două lucruri diferite și esențiale: cei ce au Duhul Sfânt sunt salvați și numai cine are Duhul lui Hristos este salvat și va învia la răpirea bisericii pt. a întâmpina pe Domnul în văzduh și Duhul îl au toți cei născuți din nou din apă și Duh, apoi: Puterea de a vesti Evanghelia o dețin doar acei care după ce au fost născuți din nou, au fost botezați de Domnul Isus CU Duhul Sfânt și au primit astfel putere de a fi martori....Domnul să vă binecuvânteze.
Comentariile sunt de prisos.
O zi frumoasa cu Domnul ISUS!
George Petre-chicago