“Dumnezeu sa-l (sa-o) ierte” si adevarurile privind iertarea lui Dumnezeu
Autor: Simion Ioanas  |  Album: fara album  |  Tematica: Apologetica
Resursa adaugata de cioanas in 09/06/2016
    12345678910 0/10 X

“Dumnezeu sa-l (sa-o) ierte” si adevarurile privind iertarea lui Dumnezeu

Este o expresie cunoscuta culturii noastre din Romania si nu numai, de-asemenea cu expresia aceasta multi oameni ar dori sa traseze ei regulile de lucru si in privinta lui Dumnezeu. Iertarea inaintea lui Dumnezeu este definita chiar de El si ce spune El este important, El fiind Cel ce traseaza Norma dupa care sa umblam. Oamenii sunt foarte “bagaciosi” si de cele mai multe ori ar dori sa traga ei sfori si sa-si imagineze un Dumnezeu pe care il poti manevra cum vrei chiar si pe lumea cealalta. Unii considera ca pot sa-si cumpere un loc dincolo si daca au multi bani pe pamant, daca arunca cu cateva teancuri in stanga si-n dreapta, daca mai lasa si urmasilor sa arunce cateva teancuri in stanga si-n dreapta, cu siguranta ca locul este asigurat dincolo si iertarea primita fara probleme.
Deoarece Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu revelat, Cartea tehnica si Norma lasata de Dumnezeu pentru om, vom privi impreuna la cateva invataturi Biblice cu privire la iertare:

1. Iertarea lui Dumnezeu dupa moarte nu mai este posibila, iertarea se primeste cat este omul in viata
Este un adevar biblic, subliniat de Dumnezeu in Cuvantul Sau, un adevar care loveste ca un “ciocan” in toata invatatura pagana cu privire la jertfele pentru morti existente in religiile pagane, invatatura care a patruns pana-n crestinism (pomenile si parastasele de astazi).

Domnul Isus sublineaza in pilda cu bogatul si Lazar, ca dupa moarte omul ajunge in locul meritat, in functie de alegerile omului facute pe pamant si dincolo nu mai este nici o schimbare. Iertarea dupa moarte si schimbarea locului pe care-l merita omul nu mai poate fi schimbata si-ntr-un fel proverbul romanesc care spune ca “cum iti asterni asa dormi” este perfect valabil.
Luca 16:22 Cu vremea, saracul a murit; si a fost dus de ingeri in sanul lui Avraam. A murit si bogatul, si l-au ingropat.
23 Pe cand era el in Locuinta mortilor, in chinuri, si-a ridicat ochii in sus, a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui
24 si a strigat: "Parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si inmoaie varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba; caci grozav sunt chinuit in vapaia aceasta."
25 "Fiule", i-a raspuns Avraam, "adu-ti aminte ca, in viata ta, tu ti-ai luat lucrurile bune, si Lazar si-a luat pe cele rele; acum aici, el este mangaiat, iar tu esti chinuit.
26 Pe langa toate acestea, intre noi si intre voi este o prapastie mare, asa ca cei ce ar vrea sa treaca de aici la voi sau de acolo la noi sa nu poata."

Pe langa asta Biblia nu mai da posibilitatea iertarii dupa moarte sau a unui purgatoriu, asa cum oamenii si-ar dori si inventeaza de multe ori, ci dupa moarte vine judecata, fara nici o posibilitate de schimbare.
Evrei 9:27 Si, dupa cum oamenilor le este randuit sa moara o singura data, iar dupa aceea vine judecata,

2. Iertarea lui Dumnezeu se primeste in viata traita pe pamant ca un dar si este conditionata de credinta in Evanghelie si pocainta
Pentru iertarea noastra Dumnezeu a facut tot, este darul Lui pentru noi, este Jertfa lui Hristos pentru iertarea pacatelor noastre, insa ca omul sa aibe parte de acest dar trebuie sa-L primeasca prin credinta si pocainta.
Faptele Apostolilor 10:43 Toti prorocii marturisesc despre El ca oricine crede in El capata, prin Numele Lui, iertarea pacatelor."
Traind intr-o lume imbibata in elemente crestine multi ar zice, pai toti credem omule astazi. Din nou oamenii ar dori sa defineasca ei credinta aceasta si sa traseze ei regulile. Credinta in Evanghelie inseamna o incredere neclintita in lucrurile promise de Dumnezeu (nadajduite), o puternica incredintare in lucrurile care nu se vad, urmate toate acestea de pocainta, o schimbare categorica a gandirii si a vietii omului, prin marturisirea pacatelor si lepadarea de pacate.
Evrei 11:1 Si credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad.
La fel ca la bogatul acesta din pilda Domnului Isus, el ar fi trebuit sa creada in Cuvantul lui Dumnezeu transmis prin proroci si mentionat in Scriptura si sa se pocaiasca cat traia pe pamant, dupa moarte “pocainta din iad” nu mai are nici o valoare.
Luca 16: 25 "Fiule", i-a raspuns Avraam, "adu-ti aminte ca, in viata ta, tu ti-ai luat lucrurile bune, si Lazar si-a luat pe cele rele; acum aici, el este mangaiat, iar tu esti chinuit.
26 Pe langa toate acestea, intre noi si intre voi este o prapastie mare, asa ca cei ce ar vrea sa treaca de aici la voi sau de acolo la noi sa nu poata."
27 Bogatul a zis: "Rogu-te, dar, parinte Avraame, sa trimiti pe Lazar in casa tatalui meu;
28 caci am cinci frati, si sa le adevereasca aceste lucruri, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin."
29 Avraam a raspuns: "Au pe Moise si pe proroci; sa asculte de ei."
30 "Nu, parinte Avraame", a zis el, "ci daca se va duce la ei cineva din morti, se vor pocai."
31 Si Avraam i-a raspuns: "Daca nu asculta pe Moise si pe proroci, nu vor crede nici chiar daca ar invia cineva din morti."

Marturisirea pacatului si lepadarea de pacate inaintea Domnului se face cat traiesti pe pamant si Dumnezeu garanteaza iertarea. Pocainta facuta dintr-o inima sincera garanteaza iertarea lui Dumnezeu si promisiunea lui facuta prin Cuvantul Sau minunat.
Luca 18:11 Fariseul statea in picioare si a inceput sa se roage in sine astfel: "Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, hrapareti, nedrepti, preacurvari sau chiar ca vamesul acesta.
12 Eu postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate veniturile mele."
13 Vamesul statea departe si nu indraznea nici ochii sa si-i ridice spre cer; ci se batea in piept si zicea: "Dumnezeule, ai mila de mine, pacatosul!"
14 Eu va spun ca mai degraba omul acesta s-a coborat acasa socotit neprihanit decat celalalt. Caci oricine se inalta va fi smerit; si oricine se smereste va fi inaltat."

3. Iertarea este conditionata de iertarea care o dam noi celor de langa noi

Un alt adevar pe care se pare ca omenirea din ziua de astazi il uita. Au curajul oamneii sa ceara ieratrea pe pamant lui Dumnezeu si ei sunt dusmani si nu iarta pe altii, in acelasi timp au curaj sa spuna “ierte-l Dumnezeu” pe unul care a murit si niciodata in viata lui n-a oferit iertare celor din jur. Asta cunoscand cei mai multi ca in rugaciunea Tatal Nostru omul spune cu gura lui: “ si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri;” (Matei 6:12 )
Matei 6:14 Daca iertati oamenilor greselile lor, si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre.
Orice om de pe pamant care doreste sa se apropie de Dumnezeu trebuie sa ierte greselile celor din jur, asta cunoscand ca altfel el personal este sub osanda lui Dumnezeu, ce sa mai vorbim de cei plecati pe lumea cealalta cu dusmanii si neiertand pe cei din jur.
Matei 5:23 Asa ca, daca iti aduci darul la altar, si acolo iti aduci aminte ca fratele tau are ceva impotriva ta,
24 lasa-ti darul acolo inaintea altarului si du-te intai de impaca-te cu fratele tau; apoi vino de adu-ti darul.

Mai mult de atat, pe cel ce nu-l iarta pe cel de langa el, pe semenul lui, Dumnezeu spune ca nici el nu poate avea iertare si lucrul acesta este explicat de Domnul Isus in mod clar:
Matei 18:26 Robul s-a aruncat la pamant, i s-a inchinat si a zis: "Doamne, mai ingaduie-ma, si-ti voi plati tot."
27 Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria.
28 Robul acela, cand a iesit afara, a intalnit pe unul din tovarasii lui de slujba care-i era dator o suta de lei. A pus mana pe el si-l strangea de gat, zicand: "Plateste-mi ce-mi esti dator."
29 Tovarasul lui s-a aruncat la pamant, il ruga si zicea: "Mai ingaduie-ma, si-ti voi plati."
30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus si l-a aruncat in temnita, pana va plati datoria.
31 Cand au vazut tovarasii lui cele intamplate, s-au intristat foarte mult si s-au dus de au spus stapanului lor toate cele petrecute.
32 Atunci stapanul a chemat la el pe robul acesta si i-a zis: "Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat.
33 Oare nu se cadea sa ai si tu mila de tovarasul tau cum am avut eu mila de tine?"
34 Si stapanul s-a maniat si l-a dat pe mana chinuitorilor, pana va plati tot ce datora.
35 Tot asa va va face si Tatal Meu cel ceresc, daca fiecare din voi nu iarta din toata inima pe fratele sau."

Simion Ioanas

Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 3540
Opțiuni